Sâmbătă, 22 noiembrie, de la ora 17, la standul Editurii Cartier (numărul 20, nivelul 0.00), va avea loc lansarea celui mai recent roman semnat de Eginald Schlattner: „Clavir în ceaţă” – traducere din germană de Catrinel Pleşu, colecţia Biblioteca deschisă, 2014, 412 de pagini.

Invitați la această lansare sunt traducătoarea Catrinel Pleșu, scriitorul Emil Hurezeanu, criticul literar Elisabeta Roșca-Lasconi și traducătorul Gabriel H. Decuble. Vă așteptăm!

„Ca toate cărţile frumoase ale lumii, cartea aceasta vorbeşte despre tot. Despre război şi despre dictatură, despre decădere şi speranţă, despre omenie şi dramă, despre suferinţă,  despre lumi apuse, despre marginalitate şi  bucurii . Iar dincolo de toate, despre iubire. În agitaţia lumii de azi (şi dintotdeauna)  ni se oferă o lectură care nu povesteşte despre lucruri marunt actuale, ci despre lucruri  mereu importante.”

Catrinel Pleşu

Eginald Norbert Felix SCHLATTNER (n. 1933, Arad) este preot evanghelic şi scriitor de limbă germană din România. În 1952 a terminat Liceul German din Braşov, iar în 1952 – 1957 şi-a făcut studiile de teologie, matematică şi hidrologie la Cluj. În decembrie 1957, înaintea examenului de stat, este arestat pe motive politice şi ţinut doi ani în regim celular de către Securitate. După circa 4 luni de rezistenţă, apărându-i pe toţi cei de care este întrebat, hotărăşte să răspundă „în mod veridic” la interogatorii. „A fost o decizie la limită, pentru care îmi asum răspunderea!” Este condamnat de către Tribunalul Militar III pentru omisiunea denunţării de trădare de Patrie la 2 ani de închisoare corecţională, pierderea drepturilor civile şi confiscarea averii. După liberare refuză să emigreze în Germania, deşi este silit să lucreze la Fabrica de Cărămidă din Făgăraş „la muncă brută”. Îşi aminteşte: „O voce interioară – atunci n-am ştiut că era vocea lui Dumnezeu – mi-a spus: Nu pleca!” Parcurge ulterior posturi subalterne în Banat (Ferma de Stat) şi Munţii Apuseni (Calea ferată Deva – Brad). În 1969, cu 11 ani întîrziere, statul îi permite să termine facultatea şi este încadrat ca inginer. În 1973, simţind autentic chemarea lui Dumnezeu, lasă totul şi îşi reia studiile de teologie. După absolvire, în 1978, este preot evanghelic în satul Roşia/Rothberg/Mons rubens, judeţul Sibiu, unde astăzi nu mai există o comunitate săsească. După 1992 devine preot de penitenciar, funcţie exercitată şi în prezent la peste 81 de ani. Debutează ca scriitor în 1998 cu romanul Der geköpfte Hahn (Cocoşul decapitat), 11 ediţii, ecranizat. Acţiunea acestuia are loc într-o singură zi, 23 august 1944, cînd Regatul României a schimbat fronturile, declarând război Germaniei. Este urmat, în 2001, de Rote Handschuhe (Mănuşile roşii), ecranizat şi el. Romanul tematizează anii de detenţie sub ancheta 1957-1959. Cartea este cotată de Goethe Institut şi Internationes în lotul a 100 de romane cele mai bune scrise în limba germană pe trei ani, fiind tradusă în alte limbi, inclusiv în română, spaniolă şi portugheză. Das Klavier im Nebel (Clavir în ceaţă), în curs de ecranizare, acoperă perioada 1944 – 1951 între primele două romane ale trilogiei. Este vorba de marea iubire în timpurile de dictatură dintre un tînăr sas răvăşit şi o româncă curajoasă şi ortodoxă, amândoi fiind ţinta luptei de clasă. Romanele s-au bucurat de un veritabil succes mediatic. Scriitorul este decorat cu Crucea de Onoare pentru literatură şi artă a Austriei şi deţine titlul de Ambasador Cultural al României. Eginald Schlattner i-a spus astfel Ministrului de Interne german Otto Schily, care a vizitat Roşia/Rothberg, pentru a vedea o biserică de limbă germană din 1225, de altfel, mai veche ca Berlinul: „Dacă am putut scrie aceste cărţi într-o germană inteligibilă, lucrul acesta i-l datorez Patriei mele România, care nu ne-a interzis niciodată folosirea limbii materne nici acasă, nici pe stradă, nici în şcoală, chiar după 23 august 1944, în timpul războiului cu Germania!”

Catrinel PLEŞU (n. 1948, Bucureşti) – traducătoare din engleză şi română. Între 1971 şi 1995, lucrează ca cercetător la secţia literatură comparată a Institutului de Istorie şi Teorie Literară „G. Cainescu”. În 2005-2006 este director de programe culturale la ICR. În 2006-2012, director al Centrului National de Carte. Traduceri: E.R. Dodds, Grecii şi iraţionalul, Meridiane, 1985 (ed. a 2-a, Polirom, 1998); Gregor von Rezzori, Memoriile unui antisemit, Kriterion, 1992; Alasdair MacIntyre, După virtute, Humanitas, 1995; Timothy Garton Ash, Foloasele prigoanei vol 1, Ed. FCR, 1997; Timothy Garton Ash, Dosarul, Humanitas, 1998; Walter Benjamin, Iluminări, Ed. IDEA, 2002; Eudoxiu Hurmuzaki, Discursuri în Dieta Bucovinei, Ed. FCR, 2005; (în colaborare cu Cioaba) Hannah Arendt, Martin Heidegger, Scrisori 1925-1975, Humanitas, 2007; Slavenka Drakulici, N-ar face rău nici unei muşte, Curtea Veche, 2009.

Alte detalii cu privire la Gaudeamus, plus programul celorlalte edituri la Gaudeamus 2014