Loading Events

« All Events

  • This event has passed.

Târgul de carte Gaudeamus 2014 – program, evenimente și invitați

19.11.2014 @ 10:00 am - 23.11.2014 @ 8:00 pm

Ediţia cu numărul 21 a Târgului Internaţional GAUDEAMUS Carte de învăţătură va avea loc în perioada 19 – 23 noiembrie a.c., în Pavilionul Central Romexpo.

Deschiderea oficială a ediţiei va avea loc miercuri, 19 noiembrie, la ora 12.00.
Invitatul de onoare al ediţiei 2014 a Târgului Internaţional GAUDEAMUS – Carte de învăţătură este Federaţia Rusă.

Partener privilegiat GAUDEAMUS 2014 este GADIF – Grupul Ambasadelor, Delegaţiilor şi Instituţiilor Francofone din România,  iar Preşedintele de onoare al ediţiei este domnul Benoît Rutten, preşedinte GADIF.

Marele Premiu al Tombolei GAUDEAMUS, al cărui câştigător va fi stabilit prin tragerea la sorţi a biletelor şi a abonamentelor de intrare va fi un autoturism Dacia Logan 10 ani, oferit de Automobile Dacia.

Conferinţa de presă care precede deschiderea oficială a ediţiei va avea loc marţi, 18 noiembrie, ora 12.00, la Centrul de Presă al Radio România.

 Cel mai important eveniment cultural de tip expoziţional din România
Organizat de Radio România – singurul post de radio din lume care şi-a asumat acest rol – Târgul Internaţional GAUDEAMUS – Carte de învăţătură este de foarte mulţi ani un reper, atât pentru specialiştii din branşă cât şi pentru publicul larg. Cu grijă pregătit şi cu nerăbdare aşteptat, cel mai important şi mai longeviv eveniment expoziţional dedicat cărţii, din România, are  un loc bine definit în calendarul cultural şi în conştiinţa publicului, dovadă stând cei peste 100.000 de vizitatori care îi trec pragul în fiecare an.

Târgul se desfăşoară anual în Pavilionul Central Romexpo, reunind, într-un spaţiu expoziţional de 14.000 mp, oferta a peste 400 de edituri româneşti şi străine, tipografii, instituţii de învăţământ, centre şi institute culturale, instituţii mass-media, agenţii de difuzare de carte, firme multimedia, agenţii literare, organizaţii non-guvernamentale cu profil cultural şi educaţional, asociaţii profesionale, librării, biblioteci etc.

 Momentul de vârf al anului editorial şi cultural în România

În toamna fiecărui an, Târgul Internaţional GAUDEAMUS devine centrul pieţei editoriale şi al vieţii culturale din România. Deopotrivă expoziţie de carte şi cafenea literară, Târgul propune un maraton de peste 600 de evenimente culturale la fiecare ediţie, într-o atmosferă prietenoasă şi destinsă a întâlnirii cu lumea vie a culturii tipărite.

 GAUDEAMUS – spaţiu al dialogului intercultural

Un adevărat incubator de idei şi proiecte culturale, Târgul îşi deschide anual porţile expozanţilor şi vizitatorilor din străinătate, oferind cadrul ideal de întâlnire între personalităţile străine invitate la Târg şi public, dar şi între specialiştii din industria cărţii, autori, editori, traducători, ilustratori de carte, agenţi şi critici literari.

Invitatul de onoare al ediţiei
Federaţia Rusă

Rusia este cea mai mare ţară din lume. Atât de mare, încât este mărginită de treisprezece mări şi trei oceane. Rusia acoperă o treime din suprafaţa Eurasiei şi acesta este principalul motiv pentru varietatea sa culturală. Are o cultură şi o civilizaţie unice, influenţate de numeroasele schimbări istorice. Rusia este bine cunoscută pentru contribuţia sa la arta mondială. Cultura rusă a produs nenumărate capodopere în domeniile literaturii, baletului, muzicii clasice şi picturii. Tradiţiile culturii şi civilizaţiei ruse îşi au începuturile în arta slavilor de Est, care se învecinau cu triburi fino-ugrice şi cu popoarele turcice din stepa pontică, o artă influenţată mai târziu de legătura culturală cu Imperiul Bizantin şi de convertirea lor la ortodoxie. Cultura rusă a acoperit o distanţă istorică extrem de complexă şi aceasta explică specificitatea şi diversitatea ei. Rusia modernă are un număr foarte mare de grupuri etnice, fiecare cu propriile sale tradiţii culturale. Acest lucru este evident dacă sunt analizate monumentele de arhitectură veche, care sunt în mod evident influenţate de varietatea culturală a diferitelor regiuni. Astăzi, marile oraşe din Rusia combină stiluri arhitectonice tradiţionale cu zgârie-nori de înaltă tehnologie şi cu mall-uri. Moscova este asociată, de obicei, cu Kremlinul, cu Piaţa Roşie şi cu celebrele catedrale în culori strălucitoare; este un oraş de primă mărime, de anvergură globală, plin de elemente de foarte mare modernitate. Moscova este una dintre destinaţiile turistice cu cea mai rapidă creştere din lume în domeniul preferinţelor vizitatorilor şi – totodată – unul dintre cele mai scumpe oraşe din lume. Este metropola cea mai nordică şi cea mai friguroasă. Oraşele moderne ruseşti îmbină tradiţii clasice şi de avangardă, la fel ca şi stilul de viaţă din Rusia. Ruşii sunt foarte atenţi atât la tradiţiile lor, cât şi la noile idei. Ei sunt integraţi din punct de vedere intelectual în cultura mondială, însă încearcă să-şi păstreze propria lor viziune asupra realităţii.

 

Literatura rusă

Literatura rusă îşi are rădăcinile în Evul Mediu. în acea vreme, epopeile sau cronicile erau scrise fie în limba slavonă, fie în limba rusă veche. Literatura rusă veche cuprinde mai multe capodopere printre care sunt de menţionat eposul“Cîntecul oastei lui Igor” (sec. XII) şi “Ruga lui Daniil Urgisitul” (sec. XIII), diferite hagiografii – vieţi ale sfinţilor – cum ar fi “Viaţa lui Alexandr Nevski” (sec. XIII), monumente literare istorice, cum ar fi descrierea bătăliei de la Kulikovo “Zadonşcina” (sec. XIV) şi renumita “Călătorie dincolo de trei mări” a lui Afanasi Nikitin (sec. XV), basme populare, poeme orale epice – bîline – şi altele. Limba rusă veche a fost adesea folosită în combinaţie cu slavona şi abia mai tîrziu, în “Autobiografia” protopopului Avacum (1620-1682), vom putea recunoaşte stilul colocvial al limbii ruse.

Însă primul scriitor care a folosit această formă colocvială a fost Antioh Cantemir (1708 – 1744), fiul lui Dimitrie Cantemir, domnitor şi diplomat moldovean, exponent al epocii Iluminismului, celebru mai ales pentru satirele sale. în lucrările sale, Antioh Cantemir a apreciat eforturile de modernizare a statului întreprinse de către ţarul Petru cel Mare şi a deplâns “superficialitatea şi obscurantismul” societăţii ruseşti din acea vreme. Realizarea sa cea mai însemnată a fost dezbaterea cu privire la corecta versificare în limba rusă. Următorul pas în domeniul versificării a fost făcut de către poetul şi dramaturgul Vasili Trediakovski (1703 -1769), în lucrările sale de teorie literară, dintre care, cea mai des menţionată este “Noua şi mai scurta abordare pentru compunerea de versuri în limba rusă”.

Cel mai important poet al secolului al XVIII-lea este, fără îndoială, Gavrila Romanovici Derjavin (1743 -1816) ale cărui lucrări sunt considerate, în mod tradiţional, ca aparţinând clasicismului literar; totuşi, creaţiile sale sunt foarte aproape de poezia metafizică şi de baroc. Derjavin este cunoscut pentru odele sale dedicate împărătesei şi altor curteni: “La moartea Prinţului Meşcerski”“Odă către Felicia”“Dumnezeu”“Cascada”, etc. El a scris, de asemenea, versurile pentru primul imn naţional rusesc, “Răsună, tunet al Victoriei!”. Printre alţi autori semnificativi ai epocii se numără Mihail Lomonosov (1711 – 1765), Alexandr Sumarokov (1717 – 1777), Denis Fonvizin (1745 – 1792), Alexandr Radişcev (1749 – 1802) şi Nikolai Karamzin (1766 – 1826).

Secolul al XIX-lea este adesea denumit Epoca de Aur a literaturii ruse. Romantismul, venit din cultura europeană, a influenţat puternic creaţia unor poeţi ca Vasili Jukovski (1783 – 1852) şi, mai târziu, Aleksandr Puşkin (1779 – 1837), considerat de mulţi a fi fondatorul limbii ruse moderne. Lucrarea lui cea mai cunoscută este romanul în versuri “Evgheni Oneghin”. Numeroşi alţi poeţi au ilustrat cu strălucire această epocă a literaturii ruse: Konstantin Batiuşkov (1787 – 1855), Alexandr Griboiedov (1795- 1829), Evgeni Baratînski (1800 – 1844), Mihail Lermontov (1814 – 1844) şi alţii.

Proza a fost, de asemenea, un domeniu înfloritor, motiv pentru care sec. al XIX-lea poate fi numit Epoca de Aur a prozei ruse. Primul mare romancier a fost Nikolai Gogol (1809 – 1852) cu celebrele sale “Seri în cătunul de lîngă Dikanka”“Taras Bulba”“Suflete moarte” şi piesa “Revizorul”. Au urmat alţi distinşi prozatori, maeştri ai povestirilor şi romanelor: Nikolai Leskov, Ivan Turgheniev, Mihail Saltîkov – şcedrin, etc. Romancierii de atunci sunt Fiodor Dostoievski (1821-1881), autorul romanelor “Crimă şi pedeapsă” şi“Idiotul” şi Lev Tolstoi (1828 – 1910), cu celebrele sale “Război şi Pace” şi “Anna Karenina”.

începutul secolului al XX-lea este considerat ca Epoca de Argint a literaturii ruse. Este începutul modernismului, care va dura până în anii ‘40. Cei mai cunoscuţi poeţi din acea perioadă sunt Alexandr Blok (1880 – 1921), Boris Pasternak (1890 – 1960) – laureat al premiului Nobel, Osip Mandelstam (1891 – 1938), Marina ţvetaeva (1892 – 1941) şi Vladimir Maiakovski (1893 – 1930). Epoca de Argint a produs, de asemenea, romancieri de primă clasă: Ivan Bunin (1870 – 1952) – laureat al premiului Nobel, Andrei Belîi (1880 – 1934) şi Vladimir Nabokov (1899 – 1977).

Literatura rusă contemporană are o structură destul de complicată. în literatura de specialitate din ultimii ani ea este adesea asociată cu postmodernismul, iar autori precum Venedict Erofeiev (1938 – 1990), Saşa Sokolov (n. 1943), Vladimir Sorokin (n. 1955) şi Victor Pelevin (n. 1962) sunt într-adevăr foarte aproape de estetica acestui curent. însă noua generaţie de scriitori este diferită de literatura postmodernă a sfîrşitului de secol XX, ceea ce îi face pe criticii literari să vorbească despre “noul realism”, mai ales în creaţiile unor scriitori ca Zahar Prilepin (n. 1975) sau Sergei şargunov (n. 1980).

Vezi programul evenimentelor propuse de invitatul de onoare, Rusia

Prezentare deschisă „Limba rusă şi noile tehnologii”, cu Maxim Krongauz

Evenimentele Editurii Herald la Gaudeamus 2014

Noutăți ale Editurii Univers pregătite pentru Târgul Internațional Gaudeamus, ediția XXI

Evenimentele Editurii Univers la Gaudeamus 2014

Grupul Editorial Trei la Târgul Internaţional GAUDEAMUS – Carte de învăţătură 2014

Noutăţile Polirom şi Cartea Românească la Gaudeamus 2014

Evenimentele Editurilor POLIROM si CARTEA ROMÂNEASCĂ la Gaudeamus 2014

Programul evenimentelor Herg Benet la târgul de carte Gaudeamus 2014

Lansări și evenimente speciale ale Editurii Arthur la Gaudeamus 2014

Evenimentele editurii Nemira la Gaudeamus 2014

Evenimentele editurii Humanitas la Gaudeamus 2014

Evenimente Curtea Veche Publishing la Gaudeamus 2014

Editura Vremea la Târgul de Carte Gaudeamus

Un meteorit blochează intrarea la Târgul Internaţional GAUDEAMUS – Carte de învăţătură 2014!

Programul evenimentelor Editurii All la Gaudeamus 2014

Grupul editorial Corint la Gaudeamus 2014

Evenimentele Editurii Litera la Gaudeamus 2014

Editura Adenium la Târgul Internaţional GAUDEAMUS – Carte de învăţătură 2014

Editura Meteor Press prezintă lansările de toamnă la Gaudeamus 2014

Evenimentele Editurii Ratio et Revelatio la Gaudeamus 2014

Lansări de carte

Alina Mungiu Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian, „Tranziţia. Primii 25 de ani”, la Gaudeamus 2014

Sesiune de autografe la Gaudeamus – „Bizaroproze”, de Flavius Ardelean

Lansare alive la Gaudeamus 2014

Lansarea romanului fantasy “Basmania. Răspântia gândurilor”, de Valentin Nicolau

Lansare Păpușile la Gaudeamus 2014

 Lansare de carte la Gaudeamus 2014: „Clavir în ceață”, de Eginald Schlattner

Lansare #kazim (contemporani cu primăvara arabă) la Gaudeamus

Lansarea romanului Am murit, din fericire – Întoarcerea

Lansare de carte la Gaudeamus: „Flori, fete, fițe sau băieți”, de Cezar Pârlog

Lansarea volumului “Patrie română, țară de eroi” de Simona Preda

Lansare cărții „Mamifer”, de Ana Barton, la Gaudeamus

Lansare de carte la Gaudeamus: „Scriitori francezi la București (interviuri)”, de Adina Dinițoiu

Klaus Iohannis, invitatul Curtea Veche Publishing la Gaudeamus 2014

Hélène Grémillon la Târgul Internaţional de carte Gaudeamus 2014

Venue

Romexpo
Romexpo Sa Bld. Marasti, nr. 65-67, Sector 1
București, România
+ Google Map
Phone
021 202 5700
View Venue Website