Încep cu o mărturisire: nu sunt microbistă. Nu atingeți încă, vă rog, butonașul cu X din colțul paginii :). Mă uitam foarte mult în copilărie la meciurile de fotbal, mai ales la cele în care juca echipa națională a României. Și asta pentru că toată lumea o făcea, nu exista altceva în program. Mi-aduc aminte că eram foarte atașată de Gică Popescu, Hagi, Lăcătuș și alții, ale căror nume nu le mai știu - aveam o fotografie A4 cu ei pe dulapul din bucătărie și mă lăudam, la vremea respectivă, tuturor rudelor sau prietenilor care ne treceau pragul că-i știam pe toți jucătorii din imagine. La ceva timp după aceea, din diferite motive, m-am depărtat și n-am mai urmărit meciuri de fotbal (mă interesau alte sporturi). Însă, cumva, fotbalul mi-a rămas în minte ca un sport frumos care apropie oamenii.   Citeşte tot articolul