Romanul Cum să faci primul milion, semnat de Bogdan Costin, publicat în 2013 la Editura Cartea Românească, a apărut la Editura Autrement, editură ce face parte din prestigiosul grup Flammarion, în traducerea Floricăi Courriol, cu titlul Un plan mortel. Citeşte tot articolul
Cautare dupa "franceza"
Romanul „America de peste pogrom”, de Cătălin Mihuleac, va fi tradus în limba franceză
Romanul America de peste pogrom, semnat de scriitorul ieşean Cătălin Mihuleac, apărut în 2014 la Editura Cartea Românească, va fi publicat în toamna anului 2018 de editura elveţiană Noir sur Blanc. America de peste pogrom va mai apărea şi în limba germană, în primăvara anului viitor, la editura austriacă Paul Zsolnay. Citeşte tot articolul
Romanul „Exuvii”, de Simona Popescu, tradus în limba franceză
Romanul Exuvii, de Simona Popescu, a apărut în limba franceză, la Editura Non Lieu, în traducerea lui Sebastian Reichmann. Citeşte tot articolul
Romanul „Asediul Vienei”, de Horia Ursu, tradus în franceză şi maghiară
România la Salon du Livre de la Paris, ediția 2016. O prezență dedicată centenarului Dada și autorilor români traduși în franceză
Prezenţa franceză la Bookfest 2014
Volumul “Ateliere ale modernității. Istorie intelectuală și filosofie franceză contemporană” s-a lansat la Institutul Francez
La microfon: Vlad Alexandrescu. Alături: Stanislas Pierret (în dreapta lui) şi Bogdan Ghiu (stânga)
Antologia Ateliere ale modernității... reprezintă, aşadar, un experiment, un proiect-pilot în care se întâlnesc mize culturale diverse; el a fost posibil datorită sprijinului CNL – Centre National du Livre (Paris), care acordă burse, an de an, traducătorilor din limba franceză din întreaga lume. Cartea a fost publicată de Editura Polirom şi susţinută şi de ICR, o instituţie care ar trebui – aşa cum s-a spus la lansare – să aibă un rol important în sprijinirea proiectelor de acest tip – proiecte esenţiale pentru propagarea ideilor teoretice contemporane, dar care, datorită publicului de nişă cărora li se adresează, au nevoie în mod special de sprijin financiar. Ateliere ale modernității... reprezintă, aşadar, rezultatul palpabil al activității de un an (2012-2013) a primei ediții a Atelierului de formare avansată pentru tineri traducători români de știinţe umaniste și sociale de limba franceză. Cei zece traducători implicaţi în proiect au fost, de altfel, prezenţi la lansare, unde au putut, la final, să-şi prezinte propriul text tradus, dar şi punctul lor de vedere asupra acestei experienţe colective de traducere specializată. Ei sunt: Andreea Maria Blaga, Dragoş Jipa, Alexandru Matei, Daniela Măriucuţa, Maria Măţel-Boatcă, Speranţa Sofia Milancovici, Andreea Raţiu, Mihaela Gabriela Stănică, Raluca Vârlan, Lucia Vişinescu. Profesorul Vlad Alexandrescu a evocat tradiţia carteziană a filosofiei franceze contemporane, făcând o mică prezentare a influenţei lui Descartes în constituirea spiritul francez modern, dar subliniind şi faptul că raportul filosofiei româneşti cu filosofia lui Descartes a reprezentat, de-a lungul secolului XX, un semn al racordării României intelectuale la spaţiul cultural francez. Perioada comunistă, s spus el, a marcat o ruptură pentru continuarea în spaţiu românesc a filosofiei carteziene şi a moştenirii ei filosofice moderne, extrem de diverse şi de actuale în spaţiul francez (printre autorii continuatori se numărăr filosoful Jean Luc Marion, prezent în volum cu un text). Vlad Alexandrescu a ţinut să noteze importanţa muncii în echipă pentru formarea acestor traducători ca viitori traducători în ştiinţele umane, domeniu care necesită, în genere, o muncă de (in)formare şi de cercetare prealabilă, înainte de lansarea pe piaţă ca traducători cu drepturi depline. Bogdan Ghiu – eseistul şi reputatul traducător al filosofilor francezi poststructuralişti Derrida sau Deleuze – a continuat această linie a discuţiei, vorbind despre experienţa propriu-zisă de traducere a unor texte specializate, în mod particular dificile. Modul de abordare a textelor şi traducerii a fost diferit în cazul celor doi editori coordonatori, aşa încât, a mărturisit Vlad Alexandrescu, echipa a putut beneficia de experienţa de traducător de filosofie franceză poststructuralistă a lui Bogdan Ghiu, expert în „echivalenţa şi polisemia conceptelor”. Pentru Bogdan Ghiu însuşi, munca aceasta de echipă a fost revelatoare pentru o proprie „teorie” a traducerii, căci eseistul a declarat că, la capătul ei fiind, se gândeşte să scrie un mic volum de reflecţie asupra actului de traducere. În lumea globalizării, a spus el, vorbim de un alt rol al traducătorului – în speţă al traducătorului de ştiinţe umane –, unul ce implică multă responsabilitate: „noi răspundem pentru autorii traduşi – autori în viaţă, contemporani, de impact imediat – în faţa publicului”. Co-autorii volumului, traducătorii înşişi, au ţinut şi ei să vorbească despre „generozitatea” muncii de traducere în echipă, de profitul unei astfel de experienţe care duce la dialog şi coeziune de grup, de rolul formator pe care l-a reprezentat traducerea asistată de cei doi coordonatori experţi ai domeniilor din care s-a făcut selecţia de texte. Şi, evident, de necesitatea continuării acestui proiect de traducere. Din cuprins: Jean-Robert Armogathe • Georges Didi-Huberman • Marc Fumaroli • Pierre Hadot • Jean Greisch • Maurizio Gribaudi • Michel Henry • Jean-Luc Marion • Michele Riot-Sarcey • Pierre Rosanvallon • Zeev Sternhell. Selecţia volumelor din care au fost extrase fragmente reprezentative a urmărit să ilustreze direcţii şi autori francezi dintre cei mai influenţi, de la metafizică şi fenomenologie până la teoria democraţiei, trecând prin psihanaliză, istoria şi antropologia artei, istoria intelectuală şi istoria politică. Pentru cei interesaţi, a nu se rata. Bogdan Ghiu, Vlad Alexandrescu (coordonatori), Ateliere ale modernității. Istorie intelectuală și filosofie franceză contemporană, Editura Polirom, Iaşi, 2013, 560 p. Traduceri, note şi prezentări de Andreea Maria Blaga, Dragoş Jipa, Alexandru Matei, Daniela Măriucuţa, Maria Măţel-Boatcă, Speranţa Sofia Milancovici, Andreea Raţiu, Mihaela Gabriela Stănică, Raluca Vârlan, Lucia VişinescuLansare la Bucuresti: antologia Ateliere ale modernitatii. Istorie intelectuala si filosofie franceza contemporana
11 septembrie, o perspectivă franceză. „Windows on the World” de Frédéric Beigbeder
Anchetă despre provocările traducerii și publicării literaturii române în spațiul francez
Chiar acum o lună, între 15 și 18 martie, a avut loc, la Porte de Versailles, cea de-a 39-a ediție a Salonului de Carte de la Paris (Livre Paris). Accentul a căzut anul acesta pe un întreg continent, Europa, și nu pe o țară invitată, așa cum se proceda până acum - de bună seamă, un semnal și un mesaj importante în contextul alegerilor din mai. România a avut stand și a pregătit o mulțime de evenimente prin intermediul Institutului Cultural Român, instituția care s-a ocupat de prezența românească la Paris, întâlniri gândite în acord cu tematica propusă de organizatorii târgului - sloganul țării a fost „2019 – L’année de la Roumanie en Europe“ („2019 – Anul României în Europa“). Citeşte tot articolul
Lansări de carte și dezbateri – a doua zi la Livre Paris 2019
A doua zi la standul ICR de la Livre Paris a fost dedicată volumelor inspirate de corespondenţa dintre Pallady şi Matisse, romane de ficţiune şi poliţiste.
A doua zi a la standul României de la Salonul Cărţii de la Paris, ediţia a 39-a, a fost dedicată legăturilor dintre artă şi literatură, dintre cei importanţi artişti români Andrei Cădere şi Constantin Brâncuşi, Theodor Pallady şi Henri Matisse. Spaţiul românesc a fost animat la fiecare lansare de carte şi dezbatere, publicul fiind unul select, format din critici de artă, scriitori, poeţi, artişti care au asistat la întâlniri. Citeşte tot articolul
România la Livre Paris 2019 – a doua zi
Pierre Moscovici, comisarul european pentru comerţ, afaceri economice şi financiare, a vizitat standul României de la Livre Paris.
Om politic cu origini româneşti, Pierre Moscovici, comisarul european pentru comerţ, afaceri economice şi financiare, a vizitat vineri, 15 martie, împreună cu ambasadorul României în Franţa, Luca Niculescu, standul românesc de la Livre Paris 2019. Citeşte tot articolul
Prima zi la Livre Paris 2019 – ministrul francez al Culturii a vizitat standul ICR: „Este un mare succes!”
Cel mai mare eveniment dedicat cărţii în Franţa, Livre Paris, ediţia a 39-a, s-a deschis joi seară, la Porte de Versailles, în prezenţa unui public numeros, celebrând Europa şi valorile ei. La standul ICR, poziționat în centrul Salonului, sute de cărţi scrise în limba română și în limba franceză de autori contemporani au fost răsfoite de vizitatori. Vizita-supriză la standul României a fost, însă, a ministrului francez al Culturii, Frank Riester, care a fost întâmpinat de preşedintele ICR, Liliana Ţuroiu, alături de E.S. ambasadorul României la Paris, Luca Niculescu, E.S ambasadorul României la Delegaţia permanentă a României pe lângă UNESCO, Adrian Cioroianu, şi de Pierre Buhler, preşedintele Institutului Francez. Citeşte tot articolul
România, pregătită cu un stand-simbol al ICR pentru deschiderea celei de-a 39-a ediţii a Livre Paris
Seria evenimentelor organizate la Standul Institutului Cultural Român (ICR) va începe mâine, 14 martie, odată cu deschiderea oficială a celei de-a 39-a ediţii a Salonului Cărţii de la Paris (15-18 martie, Porte de Versailles). Pe lângă cele peste 20 de lansări de carte, ICR va găzdui dezbateri despre traduceri şi corespondenţa dintre arte vizuale şi literatură, alături de autori recunoscuți internațional, printre care Gabriela Adameșteanu, George Banu, Ioana Pârvulescu, Matei Vișniec și Adriana Babeți. Citeşte tot articolul
ICR, prezent cu dezbateri şi lansări la Salonul Cărţii de la Paris
România va fi prezentă la ediţia din acest an la Livre Paris/ Salonul Cărţii de la Paris, în perioada 15-18 martie 2019, cu o serie de evenimente organizate la standul Institutului Cultural Român. Sloganul sub care se vor desfăşura proiectele propuse de ICR este „2019 - L’année de la Roumanie en Europe / Anul României în Europa”. Citeşte tot articolul