Gândește-te la cărțile tale preferate. Acum gândește-te la cele pe care le-ai studiat la școală și în fața cărora profa de română făcea repetate plecăciuni. Sau cărți ce astăzi sunt considerate stâlpi de rezistență pentru anumite genuri literare. La naiba, orice carte care îți place, dar nu e scrisă de tine 🙂 N-ai zice că există niște muritori de rând din cauza cărora toate ar fi putut să moară liniștite în obscuritate, nu?

Ei bine, eu personal am fost surprinsă când am aflat câți autori buni și, mai ales, cunoscuți azi, s-au luptat cu edituri ce le tot respingeau manuscrisele. Pentru că, până la urmă, înainte de a ajunge la public, orice carte trebuie să treacă prin mâinile unui om, ca mine și ca tine. Câte cărți lăudate de prietenii tăi n-ai început, numai pentru a le abandona după câteva pagini, pentru că pur și simplu nu ți-au plăcut?

Prima destinație: lista asta de pe Flavorwire, în care putem găsi scrisorile de respingere pe care le-au primit autori ca Jack Kerouac sau Ursula K. Le Guin. Iată, de exemplu, ce i s-a spus acesteia din urmă apropo de Mâna stângă a întunericului, o carte ce avea să câștige și premiul Hugo și premiul Nebula (citiți și cronica noastră aici):

Sau lui Kurt Vonnegut, referindu-se la câteva mostre de scriitură pe care autorul le-a trimis la The Atlantic Monthly:

(…) no one of them seems to us well adapted for our purpose. Both the account of the bombing of Dresden and your article, “What’s a Fair Price for Golden Eggs?” have drawn commendation although neither one is quite compelling enough for final acceptance.

Dacă ne gândim la Lolita lui Nabokov, lucrurile nu mai sunt atât de surprinzătoare. Și totuși:

This office has taken a long time to say no to Nabokov’s Lolita which you and I both know was impossible at least for us. Do you want the books back? I don’t imagine so in which case we will keep it for our blank department. But let me know. I wonder if any publisher will buy it.

Și asta încă e cât de cât politicoasă. Lui Nabokov i s-a spus însă și că Lolita e:

… overwhelmingly nauseating, even to an enlightened Freudian … the whole thing is an unsure cross between hideous reality and improbable fantasy. It often becomes a wild neurotic daydream … I recommend that it be buried under a stone for a thousand years.

Și de la Sylvia Plath avem două scrisori de respingere diferite, referindu-se, desigur, la Clopotul de sticlă:

This is an ill-conceived, poorly written novel, and we would be doing neither ourselves nor the late Miss Play any good service by offering it to the American public…

 

The trouble is that she has not succeeded in using her material in a novelistic way; there is no viewpoint, no sifting out o the experiences of being a  Mademoiselle contest winner with the month in New York, the subsequent mental breakdown and suicide attempts, the brash loss of virginity at the end. One feels simply that Miss Plat is writing of them because [these] things did happen to her and the incidents are in themselves good for a story, but throw them together and they don’t necessarily add up to a novel.

Și ajungem la Kerouac, căruia i se spunea, despre Pe drum:

… this is a badly misdirected talent and… this huge sprawling and inconclusive novel would probably have small sales and sardonic indignant reviews from every side.

Aflăm de aiciDubliners, a lui James Joyce, a fost respins de 22 de ori înainte de a fi publicat, iar Carrie a lui Stephen King a fost respinsă de 30 de ori. Din altă parte aflăm că Dune a fost respinsă de 23 de ori, Pe aripile vântului de 38 de ori și primul volum de Harry Potter de 9 ori.

Apropo de Carrie, lui King i s-a spus:

We are not interested in science fiction which deals with negative utopias. They do not sell.

20 de edituri au respins și Împăratul muștelor, de William Golding:

(…) an absurd and uninteresting fantasy which was rubbish and dull.

De aici aflăm că printre cărțile respinse s-a numărat și Fahrenheit 451. Aruncați-vă o privire, veți afla multe detalii și povești, atât despre respingerea romanului lui Bradbury, cât și despre Ferma animalelor a lui Orwell sau despre Harry Potter.

Ce mai putem adăuga? Că dacă ești un mic scriitor care se chinuie să-și publice romanul de debut și se simte demoralizat de un refuz sau două, nu din cauza lipsei de talent ar trebui să te lași de meserie. But because you ain’t got the balls.

Pentru că dacă tu nu crezi în ceea ce faci, cine altcineva o să creadă?

2 comentarii
  1. RoxTao

    Mda, stiam ca multi scriitiori de succes au fost respinsi la inceput, dar nu ma gandeam ca au primit si reactii atat de dure: “I recommend that it be buried under a stone for a thousand years.
    “?? Puteau cel putin sa aleaga o exprimare mai putin peiorativa! Sunt curioasa ce parere au avut editorii care i-au respins in momentul in care autorii respectivi au inceput sa aiba succes. Si ce sentiment de victorie au experimentat probabil acestia.
    Oricum, incurajator articolul atat pentru cei care au scris deja ceva si au fost respinsi de edituri, cat si pentru cei care nu indraznesc sa scrie tocmai de teama esecului ^_^

    Reply
  2. Purghy

    Eu ma lupt de peste un an sa conving editurile sa publice in Romania o carte absolut geniala, best-seller in multe tari, o carte de calatorie care a inspirat, nu ma feresc sa o spun, mii si mii de oameni din toata lumea, printre care si multe vedete. Raspunsul lor? „O sa va contactam noi”. Raspunsul autorului cu care tin legatura? „De ce pe romani nu-i intereseaza, iar altii in alte tari ma roaga sa o publice?” Raspunsul meu? Sa mor daca stiu ce sa mai zic…

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *