Am cumparat primul roman al Anei Maria Sandu plecand de la recomandarile "poezia de mare forta" si "lumea de femei... lipite unele de celelalte ca intr-un ghem de plastilina" (Mircea Cartarescu). Inteband-o despre ultimul roman, am aflat ca initial se apucase de un text "taios, inconfortabil despre goana nebuna si spaima ca nu mai gasesti ragazul sa fii fericit dupa ce ai implinit 30 de ani". Tot ce-mi mai doresc, pe langa publicarea acestui text, e ca Ana sa scrie si scenariu de  film. 1.Poezie, proza, proza... Dupa Amintirile unui Chelbasan, Fata din Casa Vagon si Omoara-ma! ce urmeaza: poezie sau proza? Cred ca urmeaza si poezie, si proza. Caci, daca stau sa ma gindesc, Din amintirile unui Chelbasan nu e chiar un volum de poezie, e un poem in proza, cu un fir epic si niste personaje. Despre Fata din casa vagon s-a zis ca ar fi un roman destul de poetic. Despre Omoara-ma! ca ar miza pe un estetism al discursului si pe aceeasi poezie. Citeşte tot articolul