Dodo Niță și Alexandru Ciubotariu au reușit să alcătuiască o interesantă (și necesară, în cele din urmă) istorie a BD-ului românesc, o istorie de 272 de pagini, apărută la Editura Vellant, în 2010, care surprinde, după cum avertizează încă din titlu, evoluția benzii desenate românești în perioada 1891-2010.  În cele trei secțiuni ale volumului – Vârsta de aur (1891-1947), Socialism și benzi desenate (1948-1989), Banda desenată contemporană (1990-2010) –, se găsesc informații mai mult sau mai puțin inedite despre diversele publicații care au găzduit de-a lungul timpului bandă desenată, dar și despre autorii de BD. Astfel, nostalgicii unor reviste ca Licurici, Cutezătorii, Arici pogonici, Luminița sau Pif vor fi, din acest punct de vedere, pe deplin satisfăcuți.

Cei doi autori își încep periplul prin istoria BD-ului românesc cu prima revistă pentru copii din România, Amicul copiilor, al cărei prim număr a apărut pe 1 aprilie 1891 „sub președenția lui B.P. Hașdeu”. Primele benzi desenate românești apar însă într-o altă revistă, Revista copiilor. Care sunt acestea? Ei bine, sunt două: Pisica spălată și Măseaua babei. Titlurile,    ce-i drept, par  acum desuete, dar să nu uităm că e vorba despre sfârșitul secolului al XIX-lea, când banda desenată consta în niște casete pătrate cu explicații dedesubt, de cele mai multe ori în versuri, format menținut și în perioada interbelică. De menționat și că autor al multor dintre casetele apărute în Revista Copiilor este C. Jiquidi.

dimineatacopiilor

Prolifică la capitolul BD s-a dovedit însă revista interbelică Dimineața copiilor,  din 1924, revistă care a găzduit, începând cu al doilea număr, aventurile celui mai cunoscut personaj românesc de bandă desenată. Este vorba despre Haplea, creat de Batzaria (care semna Moş Nae) și desenat de Marin Iorda, grafician care, în 1972, la 71 de ani, s-a sinucis. Haplea va deveni un adevărat erou al BD-ului românesc, după cum bine remarcă și Adrian Ciubotariu: „…România Mare a avut, începând cu 1924, propriul ei cvasi-supererou: numele său a fost Haplea. Haplea  a fost un supererou după chipul și asemănarea românilor (de atunci și de acum). Nu semăna deloc cu supereroul american exponențial Superman, nici cu alți supereroi desenați ai altor spații culturale. În schimb el era jovial și delăsător, isteț adesea și perdant uneori. Și, mai ales, ca noi toți, mereu el obținea câte o morală – tardivă, dar mai bine mai târziu decât niciodată – din fragmentele de viață pe care el și soața lui Frosa le trăiau în (bi)dimensiunea deloc limitată a existenței lor. Cum cei mai avizați dintre dumneavoastră știu deja, Haplea nu este altceva decât un continuator al tradiționalului Păcală și un predecesor ilustru al mai modernului și disidentului Bulă, cel care avea să pună pe jar ultimele două decenii ale comunismului românesc. Păcală – Haplea – Bulă rămâne, până la urmă, triada exponențială a opoziției din imaginarul românilor. De notat că unul dintre ei – al doilea – a început prin a fi un contur desenat pe o hârtie. Nu este tocmai rău pentru BD-ul românesc”.

soimii_patriei.jpg w=497În perioada comunistă, BD-ul românesc s-a axat foarte mult pe subiecte istorice, cel puțin în reviste precum Luminița sau Cutezătorii. Fenomenul este explicabil prin ideologia naționalistă practicată în mod pervers de Partidul Comunist. Cu toate acestea, revistele Licurici, Cutezătorii, Luminița, Arici Pogonici, Șoimii Patriei au reușit să impună personaje noi sau au reluat cu succes altele mai vechi (pe Haplea, de exemplu). Un ecou important în epocă l-a avut și revista Pif, probabil „cel mai bun produs al comunismului european” (A. Ciubotariu). De asemenea, în această perioadă s-au afirmat graficieni de valoare: Valentin Tănase, Puiu Manu, Sandu Florea etc. Unii dintre ei au ales exilul: Ed Arno, Ladislau Braum, Traian Marinescu, Felicia Avram, Mircea Arapu, Livia Rusz. Alții, precum Sandu Florea, care a emigrat SUA, au obținut viza după 1989.

După 1989, BD-ul românesc cunoaște o nouă perioadă prosperă, dacă poate fi numită așa, căci nu au lipsit decepțiile economice (mai ales!). Altfel spus, apar multe reviste de gen, care dispar, apoi, după numai câteva numere. Dintre cele mai importante, menționez Universul copiilor, Bucuria Copiilor, Start 2001, Carusel. Nu mă pot abține să nu dau și câteva date în legătura cu acestea, date pe care autorii volumului Istoria bandei desenate românești (1891-2010) le oferă cu generozitate aproape la fiecare revistă prinsă în acest volum.

universul_copiilor_nr-_4-5_1990-_46885

În 1990 apare primul număr din Universul Copiilor, urmașa Cutezătoriilor, o revistă care, cel puțin la început, s-a bucurat de un oarecare succes. Aici publică și deja consacrații Valentin Tănase sau Puiu Manu, dar și tineri precum Veniamin Chițu sau Valentin Cristescu (tatăl lui Bubu și al Clementinei, niște personaje simpatice, devenite mascotele revistei). În 1996, Ovidiu Zotta, redactorul-șef al revistei, moare iar revista își încetează apariția. Bucuria Copiilor, urmașa Luminiței, apare, de asemenea în 1990. Este o revistă de format mare, colorată, unde publică, din nou, Valentin  Tănase și Puiu Manu, dar și D. Dobrică, redactorul-șef, sau Burschi. Își va sista apariția, lipsită de subvenția de la stat, în 1996.

Carusel, considerată continuatoarea Luceafărului Copiilor din anii ’80, este poate cea mai bună revistă de bandă desenată de după 1989 de pe piața românească. Înființată în 1990 de Nicolae Frânulescu și Sandu Florea, revista apare în condiții foarte bune, color, plină de BD-uri atractive, profesioniste (Echipajul I.C.K.S., Proteus, Ursulețul Panda). Revista își încetează apariția din două motive: plecarea lui Sandu Florea în America – unde s-a impus ca autor BD, creând bandă desenată pentru celebrul Marvel Comics – și decesul lui Nicolae Frânculescu.

2ab6f7fe2be8cf6defc15cd1ec9dd5bd-5496031-700_700

Volumul lui Dodo Niță și Alexandru Ciubotariu, Istoria benzii desenate românești (1891-2010), este dens, minuțios alcătuit, un volum scris de doi cunoscători ai genului. Dodo Niță are la activ și alte tentative de a scrie o istorie a BD-ului românesc. În 1992, scoate la o editură craioveană, o primă Istorie a benzii desenate românești, apoi, în 1996, un Dicționar al benzii desenate din România. Alexandru Ciubotariu este el însuși un practician al benzii desenate, un grafician cu expoziții în Franța, Polonia, Cehia, Maroc, Grecia, Serbia, Portugalia.

 

 

 

bookaholic sustinut de carturesti stripe-01

Cartea se găsește în librăria online Cărturești, la prețul de 79,90 lei – Aici. Nu uitați că, dacă sunteți cititori Bookaholic și introduceți codul, beneficiați de 15% reducere. Detalii avem aici.

Dodo Niță; Alexandru Ciubotariu, Istoria benzii desenate românești (1891-2010), Vellant, București, 2010

Adina Diniţoiu

Critic literar, jurnalist cultural și traducator din franceză, redactor la Observator cultural. Colaborează cu cronică literară la România literară, Dilema veche, Dilemateca, Radio Romania Cultural. Este autoarea cărții "Proza lui Mircea Nedelciu. Puterile literaturii în fața politicului și a morții", Editura Tracus Arte, 2011.


4 comentarii
  1. alexandru

    am fost abonat la cutezatorii. singurul din clasa, ca restul inca buchiseau la luminita. inca tin minte ce bucurie era cand venea si cat de tare ma scoteau din sarite primele 2 pagini , dedicate lu intunericitu… pacat ca nu mai am nici un numar, ar fi fost interesant de ..revazut

    Reply
  2. Pingback: DR. ALEX ORDEAN: TOVARASI… CELELALTE PROCENTE, RESTUL… SUNT CEI, CELE… CARE MAINE SUNT MULTIMILIARDARI, MULTIMILIARDARE… IN CARTONASE ALE DIFUZIUNII FLUTURASILOR PIZZA SI BURGER ! | zzzkyalexordeanyxwhybook

  3. Pingback: DR. ALEX ORDEAN: TOVARASI… CELELALTE PROCENTE, RESTUL… SUNT CEI, CELE… CARE ´´ MAINE ´´ SUNT MULTIMILIARDARI, MULTIMILIARDARE…IN DISTRIBUTIA ON ZA STREET… A CARTONASELOR… DIFUZIUNII FLUTURASILOR PIZZA SI BURGER ! TR

  4. Pingback: DR. ALEX ORDEAN: TOVARASI… CELELALTE PROCENTE, RESTUL… SUNT CEI, CELE… CARE ´´ MAINE ´´ SUNT MULTIMILIARDARI, MULTIMILIARDARE…IN DISTRIBUTIA ON ZA STREET… A CARTONASELOR… DIFUZIUNII FLUTURASILOR PIZZA SI BURGER ! TR

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *