Cartea a apărut în 1997 și a luat un Pulitzer pentru non-ficțiune şi un Aventis la un an de la lansare. Jared Diamond, profesor la UCLA, mai luase un Aventis Prize for Best Science Book în 1992 pentru The Third Chimpanzee: The Evolution and Future of the Human Animal.

Viruși, arme și oțel redă și încearcă să explice istoria umană a ultimilor 13.000 de ani, pe toate continentele, prin filtrul unui determinism geografic care exclude diferențele rasiale, dar explică decalajele civilizațiilor. Adică relația cauză-efect dintre mediu si comunitățile umane este sursa diferențelor dintre societăți, în timp ce pretinsa superioritate rasială a unor grupuri umane nu ține decât de șansă.

Și, dacă v-am tăiat un pic elanul, vă spun că Viruși, arme și oțel este o carte de popularizare, nu o lucrare științifică. Titlul anunță de fapt trei diferențe majore care au determinat extinderea sau dispariția unor societăți umane: imunitatea la boli epidemice (virușii), structurile militare specializate (armele) și producția tehnologică (oțelul).

Întrebarea de la care pornește cartea este: de ce a cunoscut dezvoltarea umană ritmuri atât de diferite pe continentele locuite? Spre exemplu, în momentul în care Hernando Cortez a ajuns în Mexic în 1519, aztecii inventaseră roata, dar nu o folosiseră decât ca jucărie. În aceeași perioadă, în America de Sud, singurul animal de talie mare domesticit era lama din Anzi, crescută de incași mai ales pentru lână. Dar roata aztecilor nu ajunsese niciodată să se întâlnească cu lama domestică.

Cum se face că europenii erau cei care perfecționau navigația trans-continentală, practicau agricultura intensivă, aveau în dotare arme de foc, armuri și cavalerie, foloseau un alfabet eficient și erau imuni la un număr mare de viruși? De ce nu aveau amerindienii aceste tehnologii?

Jared Diamond construiește explicații plauzibile pentru aceste decalaje tehnologice, hotărâtoare în cazul unui conflict direct. Asemenea unui veritabil manual de preistorie cartea pleacă de la răspândirea omului dotat cu unelte de piatră, compară apariția domesticirii plantelor și animalelor în diverse regiuni ale globului, urmată sau nu de apariția ceramicii și a metalurgiei, apoi a primelor forme statale și a alfabetelor.

Nimic nou pâna aici, s-ar putea spune. Însă apariția și difuzarea acestor tehnologii și invenții sunt argumentate pe larg prin confruntarea datelor oferite de arheologie, lingvistică, epidemiologie, biogeografie, paleobotanică, biologie evolutivă și antropologie. Tabloul lumii contemporane este explicat logic prin interacțiunea tehnologiilor, pe fondul diferențelor de mediu care au influențat dezvoltarea grupurilor umane.

Putem considera Viruși, arme și oțel o completare la istoria europocentristă predominantă. O completare care, așa cum intenționează și Jared Diamond, contextualizează istoria civilizațiilor eurasiatice, clar favorizate de literatura de specialitate în raport cu societățile celorlalte continente, din punct de vedere al spațiului și resurselor alocate. Această abordare părtinitoare pare să ne fi împiedicat să observăm că măsura în care omul depinde de proximități și de mediul geografic, fie el natural sau antropizat (modificat de om), este mult mai mare decât am fi crezut.

Mesajul cărții a avut un ecou puternic în mediul antreprenorial din Silicon Valley, a treia ediție primind o recenzie favorabilă inclusiv din partea lui Bill Gates. În 2005 National Geographic și PBS au realizat un documentar în trei părți pe baza teoriilor expuse in Viruși, arme și oțel.

Deși e o lucrare de popularizare închegată lucid, care în original invită la lectură, cursivitatea nu este un atu al ediției în limba română. Iata cum se întâmplă traducerea:

FARMER POWER

As a teenager, I spent the summer of 1956 in Montana, working for an elderly farmer named Fred Hirschy. Born in Switzerland, Fred had come to southwestern Montana as a teenager in the 1890s and proceeded to develop one of the first farms in the area. At the time of his arrival, much of the original Native American population of hunter-gatherers was still living there.

My fellow farmhands were, for the most part, tough whites

PUTEREA AGRICULTORULUI

Adolescent fiind, am petrecut vara lui 1956 în Montana, ca angajat sezonier al unui fermier în vârstă, Fred Hirschy. Născut în Elveția, Fred ajunsese în sud-vestul Montanei încă înainte de a împlini 20 de ani, prin anii 1890, pentru a pune bazele uneia dintre primele ferme din regiune. La ora sosirii lui, o mare parte a populației amerindiene de vînători-culegători încă mai traia pe acel teritoriu.

Camarazii mei în ale lucrului la ferma erau în mare parte niște albi duri…

Cam în aceeași linie și coperta a avut de suferit la capitolul atractivitate, dacă e să comparăm cu cea originală. Dar chiar dacă nu atrage la raft, cartea merită citită. Vei înainta lent, nu doar din cauza traducerii greoaie, ci și argumentației detaliate din domenii foarte variate. Nu e genul de carte pe care s-o parcurgi pe fugă, între două stații de metrou. Așa că rezervă-ți un weekend sau mai multe și citește-o pe îndelete.

The Rise and Fall of the Third Chimpanzee: How Our Animal Heritage Affects the Way We Live
Un comentariu
  1. AvatarRA

    Argumentaţia lucrării lui Jared Diamond ţine în mare măsură de principiul determinismului geografic în evoluţia societăţilor umane fiind gândită ca o antiteză la lucrările ideologice care au justificat dezvoltarea inegală a societăţilor umane ţinând cont numai de argumentele de ordin rasist.

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *