Seria noastră de interviuri cu bloggerii continuă – după ce am vorbit cu Mimo, cu Rontziki, cu Simona Tache, cu Ionuca și cu mulți alții, azi vorbim cu Karl, de la TLÖN Society: un blog despre cărți, despre filme și, uneori, despre filmele din cărți – sau invers. Spre exemplu, printre altele, Tlon scrie despre animalele din ultimul roman al lui Houellebecq – poate mai criptic și mai excentric decât suntem obișnuiți în blogosferă, dar nu mai puțin interesant.

Update: Între timp, din păcate, Karl şi-a sters blogul.

1. Ce citești acum? Dacă nu citești nimic, care a fost ultima carte pe care ai citit-o?

Întrebarea e grea. Uit mereu ce carte citesc, pentru că prefer să recitesc în loc să citesc. Am vreo sută de volume pe care le răsfoiesc tot timpul, pe celelalte le bifez doar că să scap de ele, apoi, în general, le arunc.

2. Cu ce cărți ai crescut? Care sunt primele tale amintiri cu cărți? Ce cărți o să păstrezi în bibliotecă pentru copiii tăi?

Și asta e grea. Am aruncat demult cărțile cu care am crescut. De altfel îmi displac copiii. Primele amintiri le am cu Amintirile din Copilărie ale lui Ion Creangă (autor care mi se părea, chiar și pe atunci, idiot). Cred că ni le citeau la grădiniță.

3. Ce carte ai citit de cele mai multe ori?

Volumele de Borges publicate la editura Univers. Borges a fost, pentru mine, un șoc (așa cum a fost pentru alții Cioran). Un an întreg nu am citit altceva decât Borges, citeam numai Borges, Borges. apoi, desigur, l-am descoperit pe Nietzsche.

4. Unde, când și cât citești?

Cele mai serioase lecturi s-au desfășurat la masă și în pat, uneori în cadă. După ce îmi voi cumpăra un fotoliu ca lumea pentru lectură, imens, din piele maro închis, voi citi poate mai mult.

5. Trei plăceri vinovate (cărți sau autori).

Să știi că nu prea le am cu astea. Adică nu citesc junk, mă plictisește îngrozitor. Vina mea e că citesc puțin și repetitiv.

6. Un autor pe care ți-ar plăcea să-l scoți la o bere. Sau un suc. Care ar fi primul lucru pe care ai vrea să-l afli de la el? Un autor căruia i-ai trage un șut în fund. De ce?

Majoritatea celor care mă interesează sunt morți. Aș ieși la o bere cu Thomas Mann. Sunt curios dacă într-adevăr a asistat la o crimă rituală mistică în Sicilia, episod real transpus simbolic în Muntele Vrăjit (bătrânele din visul lui Hans Castorp). I-aș da un șut lui Walt Whitman, mi se pare penibil.

7. Cărți sau e-readere?

E-readerele ar trebui arse, în mari ceremonii publice nocturne.

8. O carte pe care ai lua-o cu tine pe o insulă pustie. De ce tocmai aia?

Aș lua cu mine operele complete ale Virginiei Woolf, pe care oricum n-am răbdare s-o citesc altundeva.

9. Trei cărți pe care plănuiești să le citești în viitorul apropiat (și de ce).

Vreau să mă apuc serios de Dostoievski. Experiențele mele cu literatura rusă au fost, până acum, dezamăgitoare, însă Dostoievski e altă mâncare de pește. Am citit recent Însemnările din Subterană, care m-au entuziasmat.

10. Vorbește-ne despre blogul tău. De ce te-ai apucat de el și despre ce scrii? Ce le-ai spune oamenilor să citească?

Astea sunt întrebări bune, la care m-am gândit uneori și eu. După cum vezi, scriu despre orice. Câteodată pun doar muzică și poze. Le-aș spune oamenilor (îmi place să le vorbesc oamenilor, adunați în mulțimi imense) să citească eseul lui T.S. Eliot, dar ar fi inutil. Oamenii sunt leneși. M-am apucat de blog pentru că acum doi ani mi se părea că știu să scriu. Între timp m-am convins că nu știu.

4 comentarii
  1. Minona

    “M-am apucat de blog pentru că acum doi ani mi se părea că știu să scriu. Între timp m-am convins că nu știu.” Ce te face sa continui ? O curiozitate si nu o ironie .

    Reply
  2. voroncas

    hai ma ca ion creanga e misto rau, le stie cu limbaju, daca nu chiar cu filosofia – mai mult sau mai putin voluntara – a limbajului.

    Reply
  3. k

    @minona: pai stii cum e… dupa ce te obisnuiesti doi ani sa “share” in fiecare zi, cu doua sute de necunoscuti, tot felul de chestii pe care le gasesti prin carti sau pe net etc… chestia devine adictiva, iti face placere sa postezi, chiar daca nu esti multumit de rezultat.

    @voroncas: well, tu esti profa, ai un fel de abordare obiectiva, ii recunosti fiecarui autor calitatile sale si asa mai departe, dar eu ma orientez mai subiectiv. adica, de exemplu, sunt satul de “pitoresc” si de culoare locala, ma intereseaza neutralitatea si depersonalizarea, asa ca respingerea lui creanga [sau a lui whitman etc] e fireasca [am, in general, o sensibilitate modernista, nu postmodernista… de fapt incep sa ma satur de postmodernism]. pot citi “ion” dar nu “amintirile”…

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *