După debutul cu volumul de poeme „Rock în Praga” (2011), Andrei Zbîrnea revine la Editura Herg Benet, cu o poezie a deconstrucţiei şi a disipării eului în haosul tot mai derutant al lumii contemporane, fără să îi imprime o notă de lamentaţie. În „#kazim (contemporani cu primăvara arabă)” (2014), prin vocea personajelor Ásha și Kazim, poetul devine pur şi simplu un observator al realităţii şi, departe de a merge în căutarea timpului pierdut, încearcă să ofere o soluţie personală pentru adaptarea la noul mediu fragmentar în care trăim. Andrei Zbîrnea propune o poezie a prezentului, pe care nici nu-l urăşte, nici nu-l iubeşte, ci şi-l asumă cu maturitate, încercând să-i descopere şi părţile bune, şi cele rele, un prezent în care este loc pentru orice, dar în care s-au şi spulberat toate siguranţele anterioare. Este o lume a violenţei acceptate tacit, dar în care poate încă să îşi mai facă loc un strop de poezie. O poezie a contemporanilor cu protestul, cu violenţa, cu totalitarismul ce a căpătat feţe noi, cu uriaşa deschidere a tehnologiei. Citeşte tot articolul