Tag: spectacol

”O poveste cu Horațiu” la o cafea, cu Horațiu Mălăele și Doina Papp

Ieri, 20 mai, am fost la o întâlnire cu Horațiu Mălăele, organizată de editura All, într-un loc cam neconvențional, zic eu, pentru un eveniment de acest tip - Starbucks București Mall (deși gazdele au fost primitoare și, slavă Domnului, aerul condiționat a funcționat perfect :) ).  Cu prilejul cărții ”O poveste cu Horațiu”, semnată de Doina Papp și apărută la sfârșitul anului 2012, am avut ocazia să-l ascult de aproape pe Mălăele, vorbind despre el, despre carte și povestind întâmplări cu tâlc. Minunatul actor va fi prezent și la Bookfest, la standul editurii All, miercuri, 29 mai, ora 18.00. Citeşte tot articolul

Spaima de realitate. „Cui i-e frică de Virginia Woolf?“, la Godot Café-Teatru

Cui i-e frică de Virginia Woolf?, iniţial spectacol de licenţă, este una dintre montările studenţeşti care au reuşit să-şi facă loc în repertoriul profesionist, intrând deja în al şaselea an (a sărbătorit, pe 27 mai, la Godot, cinci ani de reprezentaţii). Spectacolul, nominalizat la Uniter, în 2009, pentru Cel mai bun debut (Florina Gleznea și Ionuț Grama), are o istorie zbuciumată, văzându-se adesea pus în dificultăţi financiare şi de spaţiu, dar a reuşit întotdeauna să-şi găsească o gazdă – de la Studioul Casandra, a ajuns la Teatrul Act, la Nottara şi acum la Godot –, iar echipa este mai consolidată decât oricând. Citeşte tot articolul

Te iubesc, te urăsc, te iubesc… „Crize”, la Teatrul de Comedie

O poveste dintre un El şi o Ea care nu pot trăi nici împreună, nici despărţiţi, o poveste de dragoste... cu năbădăi – în această atmosferă incendiară, că tot venea vara, şi-a încheiat stagiunea Teatrul de Comedie, unde Vlad Cristache a avut premiera cu spectacolul Crize, după un text al lui Mihai Ignat. După ce a montat cu succes la Brăila două spectacole, Peer Gynt, după Ibsen (pentru care a şi fost nominalizat, în 2011, la Premiul Uniter pentru Debut), şi Poveşti de familie, după Biljana Srbljanović, tânărul regizor a schimbat şi oraşul, şi registrul, alegând un text al unui autor român contemporan, o „dramă sau comedie cu geometrie variabilă”. O dramă sau o comedie, depinde cum vrei să o priveşti, Crize este un tip nou de provocare pentru Vlad Cristache, care, până acum, s-a orientat mai degrabă către texte „grele”, cel mai recent spectacol al său oferindu-i posibilitatea unui alt mod de abordare teatrală: punerea în scenă a unei situaţii bazate în mare parte pe comedia de limbaj. Citeşte tot articolul

Viaţa e vis… şi în secolul nostru

Nu o să vă mint, „Viaţa e vis” al lui Dragoş Galgoţiu de la Teatrul Odeon nu e un spectacol uşor. Nu e menit pentru relaxare sau pentru amuzament. Trebuie să îţi placă foarte mult să descoperi „hinturile”, să iubeşti intertextualitatea, să apreciezi faptul că nu ţi se oferă pe tavă interpretarea. Şi, mai mult, să nu fii din genul celor care spun „iar au măcelărit ăştia textul clasic”, fără să vadă că acea „măcelărirea” este, de fapt, o prelucrare inteligentă a textului original (mă întreb oare câţi dintre cei care spun asta despre „Viaţa e vis” chiar au citit piesa lui Calderon). Evident, nu vorbesc acum despre experimente teatrale în care se ironizează până la extrem textul de plecare. În acest caz, Dragoş Galgoţiu resuscitează pentru publicul larg un subiect extem de interesant (dar restrâns mai degrabă la aria studenţilor la Litere şi Limbi străine), cel al vieţii ca vis. Citeşte tot articolul