Departamentul de Ştiinte ale Comunicării
vă invită, în perioada 4-5 noiembrie 2016, la
Conferința internațională în Studii culturale și Ştiinte ale Comunicării

TERITORII, GRANIȚE, COMUNITĂȚI.
Reconfigurări identitare într-o lume (dis)continuă

REZUMAT

Conferința propune o abordare plurală a noțiunilor teritoriu, graniță, comunitate, precum și a relațiilor dintre ele. Cum se materializează aceste relații într-un caz individual, pentru un grup sau pentru o mulțime de emigranți? În istorie și în prezent? Ce fracturi sau transformări identitare se petrec în cazul exilatului sau al refugiatului? Ce soluții de integrare construiește el sau i se oferă? Ce afirmă studiile despre istoria, rolul și efectele (re)trasării granițelor? Unde se situează într-o comunitate nouă un refugiat sau un exilat? Ce teritoriu ocupă el, dar discursul lui? Cine este el la final? În plus, ce afirmă studiile de graniță? Dar studiile despre fenomene culturale de graniță?

Aceste probleme sunt discutate în numeroase domenii – istorie, studii culturale, studii literare și lingvistice, religie, arte, științe politice și diplomație, în marketing cultural și în relații publice. Conferința oferă un spațiu generos pentru dialogul științific, organizat pe trei axe care corespund domeniilor fundamentale: științe umaniste și arte, științe ale comunicării, științe ale informării și documentării.

ANUNȚ

Conferința are drept punct de plecare simbolic cazul unei personalități a culturii vechi est-europene, Antim Ivireanul (cca. 1660, Iviria – 1716, Rumelia), și drept punct de sosire discursul identitar în Europa contemporană. Problema teritoriilor, a granițelor și a comunităților se regăsește în ambele puncte.

Antim Ivireanul, un creștin obligat de otomani să-și părăsească de tânăr țara de origine, s-a format în mai multe culturi și teritorii; a ajuns în timp un poliglot erudit și un miniaturist remarcabil. A clădit și a organizat în Țara Românească, în calitate de înalt cleric, tipografii, biblioteci, școli, spații de cult. A tipărit zeci de volume cu caracter educativ, unele bilingve; a tradus și a scris el însuși opere situate la granița dintre genuri (după definițiile moderne). Antim Ivireanul a înțeles să locuiască într-un spațiu „străin” având etica unui constructor de instituții și de discurs cultural. A servit apărării teritoriilor locuite de comunitatea adoptivă, a participat la consolidarea culturii și religiei lor, precum și a relației lor cu alte culturi afine.

În lumea contemporană, înregistrăm un fenomen dramatic similar, cel al dislocării și al relocării persoanelor, implicit al resurselor economice, culturale sau religioase, din cauza unor abuzuri de putere. Istoria ne poate conduce de la cazul particular al unui creștin înrobit de otomani acum trei secole la fluxul de refugiați de azi. Drama dislocării, după 300 de ani, este aceeași. Condițiile diferă, și nu întotdeauna în favoarea lumii noi, nici în ce privește contextul refugiului dincolo de granițele țării de origine, nici drumul către un teritoriu mai sigur.

Este însă posibil ca Europa occidentală de azi să devină în timp teritoriul adoptiv pentru milioanele de refugiați din Orientul apropiat, atâta vreme cât populațiile primite în istoria sa recentă dinspre vechile sale colonii încă nu s-au adaptat în totalitate la societățile locale?

Cum va modifica fenomenul migrației recente actuala configurație a granițelor politice și economice ale Uniunii Europene? Dar colaborarea internațională, dialogul intercultural, reprezentările colective despre „vecin”, despre adversarul din istorie sau despre „străin”? Recrudescența mișcărilor și a manifestărilor publice, unele de extremă dreaptă, oricât de controlată ar fi, indică un nivel înalt al rezistenței locale, apărute pe fondul problemelor preexistente ale comunităților și al problemelor create de sosirea refugiaților. Ea este însă dublată de una statală, tot materială și la fel de agresivă: gardurile de sârmă ghimpată ridicate pe granițe ‒ o realitate cu care Europa nu s-a mai confruntat până acum.

În ce parametri poate fi înțeleasă această realitate? Istorici, politici, economici, sociali, culturali? Ce înseamnă granița de ieri și granița de azi, în relație cu teritoriul și cu comunitatea? Dar granițele europene, în timp și în realitatea de acum?

Conferința propune o abordare complexă a relației dintre teritorii, granițe și comunități, în raport cu problema identității. Semnificațiile multiple ale termenilor merg de la modelul de integrare în viața unei comunități europene de acum 300 de ani la modelele de azi, dar și la problemele și situațiile conflictuale din spațiul public contemporan.

Domeniile fundamentale în care pot fi aplicate noțiunile de graniță, teritoriu, comunitate sunt:
– Științe umaniste și Arte: studii culturale (studii identitare, studii de arie geografică); studii culturale interdisciplinare cu arte și arhitectură; filologie (studii literare și lingvistică); istorie; studii religioase.
– Științe ale comunicării: marketing, publicitate, relații publice; studii sociale, studii politice.
– Științe ale informării și documentării.

DIRECȚII TEMATICE

AXA 1: STUDII CULTURALE

Studii de limesologie.
Granițe interne, granițe externe. Granițe între lumi: real și imaginar.
Comunități și culturi de graniță. Moduri de conviețuire. Drumul peste graniță.
Loc, teritoriu. Spații identitare, spații culturale.
Cultură de origine, cultură-împotrivă, cultură de adopție. Rezistență versus integrare. Fobie, manie, filie față de cultura adoptivă. Identitate culturală multiplă.
Texte și lecturi de graniță.

Panel Centrul de Excelență în Studiul Imaginii:
Granițe? Teorii contemporane și aplicații în studiul vizualului.

MASĂ ROTUNDĂ:
Punți peste granițe: Digital Humanities.

AXA 2: ȘTIINȚE ALE COMUNICĂRII

Global/ local/ glocal. Granițe construite/ granițe trangresate în științele comunicării. Redefiniri interdisciplinare: relațiile publice/ media/ advertising.
Granița: reprezentări, constructe și strategii de comunicare în mass media, marketing, branding, advertising, PR.
Comunități reale, comunități virtuale.  Noi arhitecturi ale informației. Comportamente, proiecții, mitologii ale identității într-o economie a aplicațiilor.
Migrație, imigrație, emigrație. Utopiile relocării. Diaspora. Teritorii ale identității în comunicare.

PANEL
Augmented reality: exilul de dincolo de orizont.

AXA 3: ȘTIINȚE ALE INFORMĂRII ȘI DOCUMENTĂRII

Contribuția lui Antim Ivireanul la dezvoltarea artei tipografice în Țara
Românească.
Carte și lectură. Tipuri de scriere și tipuri de cititori.
Ştiinţe ale informării, arhivistică, muzeologie: istoric, realități și perspective.
Marketingul informației în era digitală.

COMITET ȘTIINȚIFIC
Prof. univ. dr. Monica Spiridon, Facultatea de Litere, Universitatea din București
Prof. univ. dr. Sorin Alexandrescu, Director al Centrului de Excelență în Studiul Imaginii (CESI), Facultatea de Litere, Universitatea din București
Prof. univ. dr. Eugen Negrici, Facultatea de Litere, Universitatea din București
Prof. univ. dr. Iuliana Botezan, Universitatea Complutense din Madrid
Prof. univ. dr. Mircea Regneală, Facultatea de Litere, Universitatea din București

COMITET ORGANIZATORIC

Lect. univ. dr. Cristina Bogdan, Facultatea de Litere, Universitatea din București

Prof. univ. dr. Ionel Enache, Facultatea de Litere, Universitatea din București
Prof. univ. dr. Adina Berciu, Facultatea de Litere, Universitatea din București
Conf. univ. dr. Laura Mesina, Facultatea de Litere, Universitatea din București
Conf. univ. dr. Cristina Popescu, Facultatea de Litere, Universitatea din București
Conf. univ. dr. Alexandra Crăciun, Facultatea de Litere, Universitatea din București
Lect. univ. dr. Silvia Barutcieff, Facultatea de Litere, Universitatea din București
Lect. univ. dr. Ana Maria Teodorescu, Facultatea de Litere, Universitatea din București
Asist. univ. dr. Gabriela Jurubiță, Facultatea de Litere, Universitatea din București
Asist. univ. dr. Simona Fortin, Facultatea de Litere, Universitatea din București

REZUMAT

Un rezumat de maximum 500 de cuvinte, însoțit de 5-7 cuvinte-cheie și o mini-bibliografie, în format Times New Roman, caracter 12, la 1,5 rânduri. Documentul va conține numele și prenumele aplicantului, funcția și instituția în care este încadrat.

Rezumatul și informațiile aferente acestuia vor fi trimise, până la data de 15 iunie 2016, la următoarele adrese de mail, în funcție de axele tematice:

Axa 1:
Cristina Bogdan (cristinabogdan2010@gmail.com); Silvia Barutcieff (silviahmarin@yahoo.fr);

Panel CESI: Laura Mesina (lauradiana.mesina@gmail.com);

Axa 2:
Alexandra Crăciun (sandra_craciun@yahoo.com); Ana Maria Teodorescu (amteodorescucrp@gmail.com);

Axa 3: Cristina Popescu (cristinapopescu07@gmail.com); Ionel Enache (ionel_enache@yahoo.com).

CALENDAR

Deadline pentru trimiterea rezumatelor: 15 iunie 2016.
Confirmarea acceptării rezumatelor: 15 iulie 2016.
Trimiterea textelor integrale: 15 martie 2017.
Limbile conferinței vor fi: româna, engleza și franceza.

TAXA DE PARTICIPARE:

75 RON (masteranzi și doctoranzi);
120 RON (participanți români);
50 euro (participanți din afara țării).

În taxă vor fi incluse mesele de prânz și pauzele de cafea din cele 2 zile ale conferinței.

Rezumatele și textele vor fi supuse unei analize de tipul peer review de către o parte dintre membrii comitetului științific al colocviului.

Volumul de studii rezultat în urma congresului va fi publicat la Editura Universității din București (cotată în categoria B, conform standardelor CNCS), în anul 2017.

Places, BOUNDARIES, Communities.
Mapping identities in a (dis)connected world

The International Conference on Cultural Studies
and Communication Sciences

4th- 5th November 2016, Bucharest, Romania

Department of Communication Sciences,
Faculty of Letters, University of Bucharest

SUMMARY:

The conference welcomes papers addressing concepts like “places/territories”, “borders/boundaries/frontiers” and “communities”, as well as their relations, discussed from a cross-cultural perspective.

How migrating communities, groups or individuals are reshaping these relations nowadays or along the history? What kind of transformations or disruptions might face a refugee in terms of identity? What are the relevant integrative patterns developed by a refugee/immigrant or offered by society? How scientific literature refers to the impact, consequences and history of “(re)shaping” frontiers? What is the place of a refugee or an exile within a new horizon, his/her real or symbolic territory, his/her relevant discourse? Who is the refugee/immigrant at the end? What kind of findings “border studies” are bringing forth? What insights are offered by cross-cultural researches?

Communication, History, Cultural Studies, Literary and Linguistic Studies, Religious Studies, Arts, Political and Diplomatic Studies, as well as in Marketing, Branding, Advertising and Public Relations are all addressing these issues. The conference aims to provide an open, cross-disciplinary platform for scientific research and dialogue, encouraging the participants to contribute with papers dealing with new perspectives and investigations on the following tracks: Cultural Studies, Communication and Information Studies.

***

DESCRIPTION

The conference aims to explore the discourse of identity in the contemporary Europe, pointing back symbolically to one of the most prominent personalities of the XVIIIth century in South Eastern Europe, Anthim the Iberian (b.1660, in Southern Caucasus – d. 1716, in Romania) – a young Georgian Christian forced into exile by the Ottomans, proving that territories, borders, and communities are topics connecting present and past.

Anthim the Iberian, belonging to different nations and territories, with an outstanding education, became an erudite polyglot, a remarkable miniaturist and an exceptional ecclesiastical figure of the XVIIIth century Wallachia. He was the founder of the first printing press in Romania, as well as of several libraries, schools, and monasteries. Anthim the Iberian has printed dozens and dozens of books, mostly bilingual, has translated and authored works connecting different fields and genres. A cross-cultural personality, living his life abroad and establishing cultural institutions beyond borders, connecting territories and frontiers, Anthim the Iberian was able to turn a dramatic exile into a life of knowledge and multicultural understanding.

The contemporary world is facing similar disruptions. Abuses of power are dislocating and relocating people, and therefore economical, cultural and religious resources. From the young Christian expelled by the Ottomans in Wallachia, to the flow of Muslim and non-Muslim refugees today, after three hundred years, the tragedy of displacement is the same. The exile beyond the borders of the homeland, the quest of a safer territory might bring out different circumstances, but not always in the favor of the “new world”. Is Europe today able to become an “adoptive” territory for millions of refugees coming from the Near East while the recent history shows that the populations coming from colonies are still not integrated? How the recent migration phenomenon will impact the current configuration of economical and political boundaries in the European Union? How migration will impact the international collaboration, intercultural dialogue, or the collective representations of “neighbors”, past “enemies”, or “foreigners”? New ‘far right’ social movements, razor-wire fences built at country’s borders are realities that European Union was never facing before. Which are the cultural, social, economical, political, historical frameworks we may use to understand this new reality? How are all these new circumstances reflected in the field of communication? What are “the old” and/or “the new” meanings of the “frontier” in relation with “territory”, “place” and “community”? How past and present realities are reconfiguring European borders today?

The goal of the conference is to explore from a complex perspective the questions of identity in connection with the constantly changing meanings of “place”/“territory”, “borders”/ “boundaries” and “communities”.

FIELDS OF STUDY:

The conference welcomes researches addressing concepts like “borders”/“boundaries”, “place”/“territory” and “community” coming from the following fields:

Humanities and Arts: Cultural Studies (Cultural Identity Theory, Cultural Geography); Interdisciplinary Cultural Studies (Arts and Architectural Interdisciplinary Studies); Philology (Literary Studies and Linguistics); History; Religious Studies.

Communication Sciences: Intercultural Communication, Public Relations, Media Studies, Advertising and Branding, Marketing, Behaviour Studies, Consumer Ethnography, Political and Social Studies.
Information and Documentation Science.

CONFERENCE TRACKS AND SUB-THEMES

TRACK 1: Cultural Studies

Limesology Studies.
Internal and external borders and cultural Borders between worlds: the real and the imaginary.
Border cultures and communities. Cohabitation patterns. Crossing frontiers. Abroad.
Place and territory. Identity space, cultural space.
Cultures of origin, enculturation, counter-cultures, cultural appropriation and misappropriation. Resistance versus integration. Multicultural identity
Boundary texts, boundary readings.

PANEL DISCUSSION: CENTRE OF EXCELLENCE IN IMAGE STUDIES (CESI)
Boundaries? Visual Studies: contemporary theories and applications

ROUND TABLE DISCUSSION
Building bridges over boundaries: Digital Humanities

TRACK 2: Communication Sciences

Global/local/glocal. Building and transgressing boundaries in Communication Sciences. Cross-disciplinary reflections: Public Relations/Media/Advertising.

Borders/boundaries/frontiers: representations, patterns and strategies in Mass Media, Marketing, Branding, Advertising and Public Relations.

Real and virtual communities. New information architectures. Behaviours, projections and mythologies of identity in the application economy.

Migration, immigration, emigration. Utopias of the relocation. Diaspora. Territorialized identity and communication.

PANEL DISCUSSION
Augmented reality: Exiled beyond the horizon

TRACK 3: Information and Documentation Science

Anthim the Iberian’s contribution to the art of printing in Wallachia.
Reading books. Types of writing, types of printing, types of readers.
Archives and Information Science, Library Science and Museology: history, contemporary realities, perspectives.
Marketing trends in the digital era.

SCIENTIFIC COMMITTEE
Prof. univ. dr. Monica Spiridon, Faculty of Letters, University of Bucharest
Prof. univ. dr. Sorin Alexandrescu, Director of the Centre of Excellence in Image Studies (CESI), Faculty of Letters, University of Bucharest
Prof. univ. dr. Eugen Negrici, Faculty of Letters, University of Bucharest
Prof. univ. dr. Iuliana Botezan, Complutense University of Madrid
Prof. univ. dr. Mircea Regneală, Faculty of Letters, University of Bucharest

ORGANISING COMMITTEE

Lect. univ. dr. Cristina Bogdan, Faculty of Letters, University of Bucharest

Prof. univ. dr. Ionel Enache, Faculty of Letters, University of Bucharest
Prof. univ. dr. Adina Berciu, Faculty of Letters, University of Bucharest
Conf. univ. dr. Laura Mesina, Faculty of Letters, University of Bucharest
Conf. univ. dr. Cristina Popescu, Faculty of Letters, University of Bucharest
Conf. univ. dr. Alexandra Crăciun, Faculty of Letters, University of Bucharest
Lect. univ. dr. Silvia Barutcieff, Faculty of Letters, University of Bucharest
Lect. univ. dr. Ana Maria Teodorescu, Faculty of Letters, University of Bucharest
Asist. univ. dr. Gabriela Jurubiță, Faculty of Letters, University of Bucharest
Asist. univ. dr. Simona Fortin, Faculty of Letters, University of Bucharest

ABSTRACTS

Authors are invited to submit an abstract (format Times New Roman, size: 12 points, 1.5 line spacing) of no more than 500 words, accompanied by 5-7 key words and a short bibliography. Please include the author’s name, current affiliation and title no later than 15th June 2016 at the following contacts:

Track 1: Cristina Bogdan (cristinabogdan2010@gmail.com); Silvia Barutcieff (silviahmarin@yahoo.fr)
Panel Discussion organised by the Centre of Excellence in Image Studies (CESI): Laura Mesina (lauradiana.mesina@gmail.com)

Track 2: Alexandra Crăciun (sandra_craciun@yahoo.com); Ana-Maria Teodorescu (amteodorescucrp@gmail.com)
Track 3: Cristina Popescu (cristinapopescu07@gmail.com); Ionel Enache (ionel_enache@yahoo.com)

TIMELINE

Deadline for abstract submission for papers: 15th June 2016.
Notification of abstract acceptance: 15th July 2016.
Deadline for full paper submission: 15th March 2017.
Conference working languages: Romanian, English, French.

CONFERENCE FEE:

75 RON (M.A and Ph.D. students)
120 RON (Romanian participants)
50 EURO (foreign participants)

The tax includes lunches and coffee breaks during the two conference days.

All paper submissions will be blind peer reviewed and evaluated based on originality, research content, correctness, relevance to conference and readability.

The Conference proceedings will include the final versions of accepted papers and will be published by Editura Universităţii din Bucureşti, in 2017.

TERRITOIRES, FRONTIÈRES, COMMUNAUTÉS.
Reconfigurations identitaires dans un monde (dis)continu.

Conférence internationale en Etudes culturelles et
Sciences de la Communication

Les 4 et 5 novembre 2016

Département des Sciences de la Communication
Faculté des Lettres, Université de Bucarest

RÉSUMÉ

La Conférence invite à une approche plurielle des notions de territoire, frontière, communauté, ainsi que de leurs interrelations. Comment fonctionnent ces interrelations au niveau de l’individu, du groupe ou d’une foule d’émigrants? Aussi bien au fil de l’histoire qu’à présent? Quelle sorte de fractures ou de changements est amené à subir l’exilé ou le réfugié? Quelles solutions d’intégration s’offrent à lui ou, sinon, a-t-il à inventer? Où en sont les études sur l’histoire, l’enjeu et les effets du (re)tracement des frontières? Comment un réfugié ou un exilé parvient-il à sʼadapter à un milieu culturel nouveau et à vivre dʼune manière satisfaisante dans la communauté dʼadoption? Quel place y occupe-t-il dans le territoire de celle-ci? Et qu’en est-il de son discours? Qui est-il en fin de compte? Par ailleurs, qu’affirment les recherches actuelles au sujet des frontières et des phénomènes culturels de contact?

Ce sont là des problèmes traités par bon nombre de disciplines – anthropologie, écologie humaine, histoire, études culturelles, études littéraires et linguistiques, religion, arts, théologie, théorie de lʼart, sciences politiques et diplomatie, marketing culturel, relations publiques. La Conférence se propose dʼoffrir un espace généreux pour le dialogue scientifique organisé sur trois axes correspondant aux domaines fondamentaux concernés: sciences humaines et arts, sciences de la communication, sciences de l’information et de la documentation.

PRÉAMBULE

La Conférence est mise symboliquement sous le patronage dʼune personnalité historique marquante de la vieille culture est-européenne, Anthime l’Ibère (vers 1660, Ibérie – 1716, Roumélie), mais vise le discours identitaire en Europe contemporaine.

Anthime l’Ibère, un chrétien contraint par les Ottomans à quitter son pays d’origine, l’ancienne Ibérie, région de la Géorgie actuelle, a eu la chance d’acquérir une formation multiculturelle sur différents territoires, ce qui lui a valu de devenir un polyglotte érudit et un miniaturiste remarquable. En tant que haut ecclésiastique, il a créé et aménagé en Valachie des typographies, des bibliothèques, des écoles, des espaces de culte. Imprimeur de dizaines de volumes, dont certains bilingues, il fût également traducteur et auteur d’œuvres se situant à la frontière des genres (à en juger selon nos définitions modernes).

Anthime l’Ibère a choisi d’habiter un espace « étranger » avec l’éthique d’un constructeur d’établissements et d’un créateur de discours culturel. Il s’est porté défenseur des territoires habités par sa communauté adoptive, tout en œuvrant à la consolidation de leurs cultures et religions, ainsi qu’à leur relation avec d’autres cultures apparentées.

Il se trouve que le monde contemporain connaît un phénomène dramatique similaire, celui de la dislocation et la relocation des personnes, y compris des ressources économiques, culturelles ou religieuses, conséquence des divers abus de pouvoir. En remontant le fil de l’histoire, le cas particulier d’un chrétien asservi par les Ottomans il y a trois siècles anticipe la problématique du flux de réfugiés d’aujourd’hui. Le drame de la dislocation, 300 ans après, est le même. Seules les conditions sont différentes, ce qui n’est pas toujours en faveur de l’Europe occidentale, et ce qui diffère aussi c’est le contexte géopolitique de cette migration.

Est-il vraiment possible que l’Europe occidentale intègrent à l’avenir les millions de réfugiés du Proche-Orient quoique, dans son histoire récente, elle nʼa pas réussi de le faire complètement même avec les immigrants provenant de ses anciennes colonies? Comment le phénomène de la migration récente va-t-il modifier la configuration actuelle des frontières politiques et économiques de l’Union Européenne? Qu’en sera-t-il de la coopération internationale, du dialogue interculturel, des représentations collectives à l’égard du « voisin », de l’adversaire historique ou de l’« étranger »? La recrudescence des mouvements et des manifestations publiques xénophobes, difficilement contrôlables, indique un niveau élevé de la résistance locale, apparue aussi sur le fond de problèmes préexistants des communautés qu’en raison de ceux créés par l’arrivée des réfugiés. Or, elle est doublée par les mesures isolationnistes prises par certains Etats, comme, par exemple, les barrières barbelées dressées aux frontières – réalité à laquelle l’Europe n’a plus été confrontée jusqu’aujourd’hui.

Dans quels paramètres peut-on inscrire cette réalité? Historiques, politiques, économiques, sociaux, culturels? Comment définir la frontière d’hier et celle d’aujourd’hui en relation avec le territoire et la communauté? Et les frontières européennes surprises dans leur évolution historique?

La Conférence propose une approche complexe de la relation entre territoires, frontières et communautés par rapport au problème de l’identité. Les multiples significations des termes dont on use ici s’étendent du modèle d’intégration à la vie d’une communauté européenne d’il y a 300 ans jusquʼaux modèles d’aujourd’hui, de même qu’aux problèmes et aux situations conflictuelles de l’espace public contemporain.

DOMAINES FONDAMENTAUX où l’on peut appliquer les notions de frontière, territoire, communauté(s):

• Sciences humaines et arts: études culturelles (études identitaires, études d’aire géographique); études culturelles interdisciplinaires (arts, architecture); philologie (études littéraires et linguistiques); histoire; études religieuses.
• Sciences de la communication: marketing, publicité, relations publiques; études sociales, études politiques.
  – Sciences de l’information et de la documentation.

DIRECTIONS THÉMATIQUES

AXE 1er: Études culturelles

Études des frontières (limesology).
Frontières internes, frontières externes. Frontières entre le monde réel et les mondes possibles.
Communautés et cultures de frontière. Modes de cohabitation. Franchir la frontière.
Lieu, territoire. Espaces identitaires, espaces culturels.
Culture d’origine, contre culture, culture d’adoption. Résistance vs. intégration. Phobie, manie, attachement à la culture d’adoption. Identité culturelle multiple.
Textes et lectures de frontière.

Panel Centre d’ExcelLenCe POUR L’ÉTUDE DE L’IMAGE:
Frontières? Théories contemporaines et applications dans l’étude du visuel.

TABLE RONDE:
Ponts à travers les frontières: Digital Humanities.

AXE 2: Sciences de la communication

• Le global, le local, le glocal. Frontières construites/ frontières transgressées en sciences de la communication. Redéfinitions interdisciplinaires: relations publiques/ médias/ publicité.
• La frontière: représentations, conceptions et stratégies de communication dans les médias, le marketing, l’image de marque, la publicité, les RP.
• Communautés réelles, communautés virtuelles. Nouvelles architectures de l’information. Comportements, projections, mythologies de l’identité dans une économie des applications.
• Migration, immigration, émigration. Les utopies de la relocation. La diaspora. Territoires de l’identité dans la communication.

PANEL
Augmented reality: l’exil par-delà l’horizon.

AXE 3: Sciences de l’information et de la documentation

La contribution d’Anthime l’Ibère au développement de l’art
typographique en Valachie.
Livre et lecture. Types de graphies et types de lecteurs.
Sciences de l’information, archivistique, muséologie: historique, réalités, perspectives.
Le marketing de l’information à l’ère digitale.

COMITÉ SCIENTIFIQUE

Monica Spiridon, Professeur des Universités, Faculté des Lettres, Université de Bucarest
Sorin Alexandrescu, Professeur des Universités, Directeur du Centre d’excellence dans l’étude de l’image (CESI), Faculté des Lettres, Université de Bucarest
Eugen Negrici, Professeur des Universités, Faculté des Lettres, Université de Bucarest
Iuliana Botezan, Professeur des Universités, Université Complutense de Madrid
Mircea Regneală, Professeur des Universités, Faculté des Lettres, Université de Bucarest

COMITÉ D’ORGANISATION

Cristina Bogdan, Chargée de Cours, Faculté des Lettres, Université de Bucarest

Ionel Enache, Professeur des Universités, Faculté des Lettres, Université de Bucarest
Adina Berciu, Professeur des Universités, Faculté des Lettres, Université de Bucarest
Laura Mesina, Maître de Conférence, Faculté des Lettres, Université de Bucarest
Cristina Popescu, Maître de Conférence, Faculté des Lettres, Université de Bucarest Alexandra Crăciun, Maître de Conférence, Faculté des Lettres, Université de Bucarest
Silvia Barutcieff, Chargée de Cours, Faculté des Lettres, Université de Bucarest
Ana Maria Teodorescu, Chargée de Cours, Faculté des Lettres, Université de Bucarest
Gabriela Jurubiță, Assistante dr., Faculté des Lettres, Université de Bucarest
Simona Fortin, Assistante dr., Faculté des Lettres, Université de Bucarest

RÉSUMÉS

Pour les personnes intéressées, un résumé de 500 mots au maximum, accompagné de 5-7 mots clé et une brève note biobibliographique comprenant le nom, le prénom, le statut et lʼaffiliation institutionnelle (rédigé en format Word, Times New Roman, taille 12, interligne 1,5) sont à envoyer avant le 15 juin 2016 selon l’axe thématique abordée, comme il suit :

Axe 1: Cristina Bogdan (cristinabogdan2010@gmail.com) et Silvia Barutcieff (silviahmarin@yahoo.fr);
Section thématique CESI: Laura Mesina (lauradiana.mesina@gmail.com).
Axe 2: Alexandra Crăciun (sandra_craciun@yahoo.com) et Ana Maria Teodorescu (amteodorescucrp@gmail.com);
Axe 3: Cristina Popescu (cristinapopescu07@gmail.com) et Ionel Enache (ionel_enache@yahoo.com).

CALENDRIER

Date limite de réception des résumés: 15 juin 2016.
Confirmation des propositions retenues: 15 juillet 2016.
Les versions définitives des textes des communications sont attendues pour la date de 15 mars 2017 en vue de la publication en volume.
Les langues officielles de la conférence sont le roumain, lʼanglais et le français.

FRAIS DE PARTICIPATION:

50 RON (étudiants en master et en doctorat);
120 RON (participants roumains);
50 euros (participants étrangers).
Les frais couvrent les déjeuner et les pauses café pendant les deux jours du colloque.

Les résumés et les textes seront examinés par un comité de sélection (peer review) constitué des membres du comité scientifique du colloque.

Les actes du colloque seront publiés en 2017 aux Presses de l’Université de Bucarest.

Sursă imagine principală