Alina Purcaru

Alina Purcaru

critic literar, redactor Observator Cultural, fost redactor Cotidianul, colaborator Dilema Veche, co-autor al romanului colectiv Rubik


Orele îndepărate şi din nou despre cititul de plăcere

Am citit Orele îndepărtate cu o plăcere care mi-a amintit de verile lungi de cînd eram mici şi trăiam direct în cărţile pe care le citeam la umbră, pînă la ameţeală. Am dat peste o poveste în care se descoperă şi se tot descoperă cîte ceva: e despre o carte din copilăria unei întregi generaţii, Omul noroaielor, e cu un castel din Estul Angliei, cu trei surori bătrîne care încă îl locuiesc şi cu fată care dă peste nişte secrete foarte vechi. Da, are ceva gotic, deci ceva de împrumut, ceva de inimă albastră şi  în acelaşi timp ceva foarte, foarte  nou. Citeşte tot articolul

Elif Shafak despre onoare şi ruşine

Onoare, de Elif Shafak începe cu o crimă: un fiu îşi înjunghie mama pentru că o suspectează de adulter şi pentru că crede că e de datoria lui să aperere onoarea familiei. E gestul ultim care face să explodeze consecinţele unui set de valori în care bărbaţii sînt născuţi pentru onoare, iar femeile, pentru ruşine. Citeşte tot articolul

Anuradha Roy: „India este o ţară la fel de materialistă ca oricare alta“

Anuradha Roy este o scriitoare din Nordul Indiei şi pînă acum a scris eseuri şi două romane, Un Atlas al dorinţelor zadarnice şi Valurile pămîntului, traduse de Irina Bojin la Editura Humanitas Fiction.  Cărţile ei problematizează lumea în care protagonişti mai degrabă marginali încearcă să-şi găsească rostul sau caută, cel puţin, o formă acceptabilă de împăcare cu ei şi cu ce e în jurul lor. Citeşte tot articolul

Din Berlin. Un love-song trist şi periferic

Katja Lange-Müller este o scriitoare cvasinecunoscută cititorilor din România. În Germania este printre cei mai buni şi mai premiaţi prozatori, iar romanul ei, Oi înfuriate, tradus de curînd de Matei Martin la Editura All a fost nominalizat pentru un foarte  important premiu pentru proză din Germania,  Deutche Buchpreis. E o carte tandră şi dură, despre cei mai vulnerabili dintre vulnerabili, oameni pentru care viitorul e ceva de domeniul imposibilului. Citeşte tot articolul

Cătălin Dorian Florescu: „Poziţia artistului este de a privi acolo unde nu (mai) priveşte nimeni“

Cătălin Dorian Florescu scrie în Elveţia cărţi care au un mare succes în spaţiul de limbă germană. Cea mai nouă, Iacob se hotărăşte să iubească (trad. Mariana Bărbulescu), după ce că s-a vîndut în peste 50.000 de exemplare, a primit şi Premiul pentru Cartea Anului în Elveţia. În interviul de mai jos vorbeşte în detalii concrete despre munca lui de scriitor, despre relaţia cu mediul literar în care trăieşte  şi spune că nu poţi fi un scriitor întreg dacă nu eşti conştient de ce e în jurul tău. CDF este unul dintre cei 14 scriitori de limbă germană învitaţi la Bookfest-ul de anul ăsta în cadrul proiectului Trei ţări, aceeaşi limbă. Citeşte tot articolul

Trei ţări, aceeaşi limbă: un blog de urmărit

Foarte bună idee e blogul cu scriitori pe care-l găzduieşte Institutul Goethe! Le e dedicat autorilor de limbă germană care vor veni în vara asta în România la Salonul de Carte Bookfest, unde nu va mai fi ca în alţi ani, cînd invitată de onoare era o ţară. De data asta se întîmplă ceva original (de fapt, foarte firesc) şi vin scriitori care au în comun nu cetăţenia, ci faptul că folosesc aceeaşi limbă,  în acest caz germana. Citeşte tot articolul

Îngeri de hîrtie – Îngerul decăzut de Yukio Mishima

Îngerul decăzut (trad. Andreea Sion) este romanul care încheie tetralogia Marea fertilităţii, de Yukio Mishima, o suită de cărţi infuzate de budism şi shoturi  de nihilism, care include, în afară de titlul deja anunţat, Zăpadă de primăvară, Cai în galop şi Templul zorilor. Toate patru au fost publicate la Editura Humanitas Fiction, în colecţia Raftul Denisei. Citeşte tot articolul

Aurora Liiceanu şi neajunsurile femeilor

Am citit cîteva dintre cărţile Aurorei Liiceanu, mai ales dintre cele publicate mai de curînd şi am continuat să le citesc din cel puţin două motive: pentru bizareria poveştilor de viaţă despre care scrie şi pentru că m-a interesat parcursul femeile cărora le face cîte un mini-portret, de regulă centrat pe  o trăsătură dominantă de caracter. Citeşte tot articolul

Filip Florian: În materie de cărţi, cel mai de încredere lucru rămîne discuţia între prieteni

Cu cine se sfătuieşte Filip Florian cînd alege o carte, ce crede  că e strîmb în presa culturală de la noi  şi de ce blogurile de cărţi sînt mai influente decît revistele . Citiţi despre toate astea, despre timpii scrisului şi ai lecturii, dar şi despre despre recordul României în materie de gazetărie literară, în cel mai recent interviu pe care ni l-a acordat. Citeşte tot articolul