M-a întristat atitudinea lui Marius Ianuș în privința topului Bookaholic. M-a întristat în primul rând pentru că, atunci când l-am descoperit, în facultate, era unul dintre poeții care mișcau ceva în mine prin forța textelor lor, pentru că-mi plăcea aerul rebel, libertatea și un anumit soi de nebunie poetică, care se vedeau în versuri. Acele poezii, pe care le-am recitit, îmi plac la fel de mult și acum. Din păcate, însă, acel Marius Ianuș a dispărut și a lăsat loc unui extremist a cărui agresivitate și insistență ne-au dat serioase bătăi de cap.

În ultimele două săptămâni, Ianuș ne-a hărțuit public și în privat cu zeci, sute de comentarii, cu cele mai dure acuzații posibile, cu amenințări, speculații absurde, cu tot felul de calcule și teorii ale conspirației. De ce? Pentru că a vrut, cu orice preț, să câștige Cartea Anului și să demonstreze că e cel mai bun scriitor din România. Înainte ca noi să anunțăm câștigătorul, care este Mircea Cărtărescu, Ianuș s-a anunțat singur drept câștigător pe pagina lui, la câteva minute noaptea, după ce am închis votul și noi nici nu apucasem să vedem topul final. 🙂 Dar este treaba lui ce scrie pe blogul personal, din partea noastră poate considera și că a câștigat Nobelul sau bătălia de la Waterloo.

Colega mea, Eli Bădică, i-a răspuns argumentat la toate acuzațiile, oricât de absurde ar fi fost ele, până în momentul în care am decis să nu mai tolerăm rasismul, homofobia, atacurile la persoană, antisemitismul, agresivitatea, jignirile și să nu transformăm pagina Bookaholic într-un câmp de luptă personal al lui Ianuș, căruia am decis, într-un final, să nu-i mai publicăm comentariile. Nu avem prea mare toleranță la trolling.

Înțelegem că topul nostru a devenit o obsesie pentru el, dovadă promovarea agresivă, dar și jignirile, calculele aberante de a ieși cu orice preț câștigător, propunerile modificării sistemului nostru de vot, cererea datelor confidențiale ale votanților și opțiunile lor (!), fracturile de logică și rezistența la orice argument sau dovadă din realitate. Înțelegem și că a insistat să-l voteze toată lumea, a cerut dovezi pe mail, și-a făcut socoteli, treaba lui. Mă întreb cum ar arăta literatura română dacă toți scriitorii ar face așa.

Dacă ar fi urmărit un pic site-ul nostru, și-ar fi dat seama (poate, nu bag mâna în foc) că nu suntem nici agenția de publicitate a vreunei edituri (cum sugerează pe site-ul lui despre o editură despre ale cărei cărți am scris, în mare parte, negativ), nici o conspirație iudeo-masonică-țigănească (lol), că autorii care au câștigat în anii precedenți sunt populari, că acoliți nu prea avem. Nu am fost jigniți doar noi, ci un număr mare de autori, critici sau edituri. Chiar nu vrem să intrăm în războaiele personale ale lui Marius Ianuș pentru că nu e treaba noastră.

La fel în cazul mai multor titluri, și anul acesta și anul trecut, ne-a fost omenește imposibil să cuprindem tot de la început. Am și anunțat asta din primul post, rugându-ne cititorii să ne semnaleze ce lipsește, pentru ca apoi să verificăm și să includem în sondaj, ceea ce am și făcut. Regulile au fost aceleași de la început, pentru toată lumea. Și au rămas la fel, în ciuda tentativelor insistente ale lui Ianuș de a schimba totul cum vrea el și de a specula ce număr de voturi ar fi putut să aibă. Mai ales că votanții lui Ianuș, în urma promovării agresive, au venit direct să-l voteze pe el și doar pe el.

Marius Ianuș ne amenință acum că ne va da în judecată. Ni se pare amuzantă reacția, mai ales că am primit sugestii de la prieteni ai Bookaholicului pe privat să-l dăm în judecată pentru defăimare, atac la persoană, amenințări sau să-l raportăm la Consiliul Național al Discriminării pentru comentariile puțin spus discriminatorii. Evident, nu vom face asta, ni se pare mai degrabă trist ce întâmplă cu Marius Ianuș.

Din păcate, religia lui Marius Ianuș a îmbrăcat forma extremismului și a intoleranței (cu referințe legionare, antisemite, rasiste, homofobe etc), cu manifestări agresive, departe de ceea ce înțelege un om normal prin credință, toleranță sau iubirea aproapelui. Știam poveștile despre ce face Marius Ianuș atunci când are o țintă nouă sau o preocupare, despre comportamentul său, dar recunosc că realitatea ne-a luat un pic prin surprindere.

Scriu articolul acesta pentru a clarifica un pic lucrurile, mai ales că Marius Ianuș a început o cruciadă a comentariilor pe pagini sau la diverse persoane, redactori, prieteni, colaboratori, scriitori, care nu știu ce “i-a lovit” și despre ce e vorba și care ne întreabă ce se întâmplă. Asta se întâmplă. Ne pare rău. Chiar ne pare rău dacă cineva s-a simțit jignit, hărțuit sau lezat de comentarii sau mesaje, știm că au fost trimise, ne-au semnalat mai multe persoane acest lucru, iar scopul acestui articol e să explice cauzele și să pună lucrurile în context.

Deci, domnule Marius Ianuș, am luat la cunoștință absolut toate acuzațiile, contestațiile și poziția noastră rămâne neschimbată: așa a fost anunțat sondajul de la început, așa a avut loc, nimic nu se schimbă. Am înțeles, vreți încă o rundă. Nu se poate. La anul ne vom gândi dacă să implementăm această schimbare și, dacă da, o vom anunța din timp. Pe pagina noastră sunteți blocat în continuare, nu vrem să prelungim discuțiile inutil și într-un mod belicos, ca în capturile de mai jos, și nici, după cum se poate vedea, nu vrem să ascundem nimic. Vă felicităm pentru locul 3 obținut și pentru fanii pe care i-ați mobilizat.

Un sondaj e un sondaj, nu sunt premiile Academiei și nici premiul Nobel, nu există nici o recompensă materială, nu luăm bani de la stat, Bookaholic e o inițiativă privată, care a făcut un sondaj după regulile pe care le-a considerat el de cuvință, care a făcut tot posibilul să nu se fraudeze și care a pus toate cărțile pe care le-a găsit la momentul respectiv, asumându-și că este posibil să-i fi scăpat unele și rugându-și cititorii să le semnaleze. Simplu și transparent.

Este parte din demersul nostru de a promova literatura română și credem că cei peste 7000 de oameni care au votat și cei zeci de mii care au văzut sondajul și lista de cărți sunt o dovadă că literatura română contemporană devine din ce în ce mai cunoscută. Că ne plac sau nu ne plac cărțile care sunt în top, asta e o chestiune de gust personal al fiecăruia. De data aceasta, iată, votul redacției a coincis cu cel al publicului, ceea ce pe noi ne bucură foarte tare.

Mai jos, o selecție din comentarii, postări, discuții. Ne pare rău că Marius Ianuș nu-și pune energia la lucru pentru o cauză mai bună și alege să ne bombardeze cu mesaje pe noi și pe alții. Chiar nu înțelegem de ce a depus atâta energie pe “un blog dubios”, susținut de iudei, țigani, masoni și homosexuali, pe ai căror redactori o să-i calce trenul sau o să-i trăznească. Chiar contează atât de mult? Din experiența noastră, dacă un scriitor contestă modul de acordare a unui premiu, se poate bine mersi retrage din competiție, fără un astfel de circ.

Gata. Ne liniștim?

UPDATE 2: “Căința” lui Marius Ianuș n-a durat mult și, după multiple tentative de a comenta la noi pe site (unde este blocat, cum am spus, în continuare), revine pe blogul lui cu atacuri și jigniri sinistre la persoană, cu amenințări că vom muri, cu blesteme și cu acuze la fel de halucinante ca până acum. Ne pare rău că Marius Ianuș a ajuns în acest punct, este un om bolnav, ale cărui acțiuni nu-i fac bine în primul rând lui, iar Bisericii Ortodoxe, pe care o amintește mereu (fiind și frate începător) nu-i fac cinste prin violență, absurd, lipsă de toleranță, de iubire a aproapelui sau de orice alte valori care reprezintă ortodoxia. Suntem foarte curioși de părere ar avea reprezentanții BOR de blestemele lui Ianuș, de aducerea numelui lui Dumnezeu în războaiele sale personale și de amenințările cu moartea. Poate vom afla.

Pentru noi, rămâne cum am stabilit – Ianuș e blocat, concursul e închis, orgoliile sale personale absurde sunt treaba lui.

Vă mulțumim tuturor pentru susținere în tot acest circ grotesc, mulțumim și pentru linkuri, le vedem, știm, am făcut acest update tocmai pentru a nu avea cineva impresia că nu ajung la noi, că îl cenzurăm sau că momentul de căință al lui Ianuș ar fi fost cumva sincer. În plus, credem că e bine ca aceste lucruri să rămână aici pentru a exista o explicație pentru toată această poveste, dacă se întreabă cineva despre ce e vorba văzând comentariile lui pe site-uri sau Facebook. Dacă persistă, selecția noastră se va updata periodic. Această atitudine este intolerabilă și sancționabilă, indiferent de la cine vine.

ianusrevine3

ianusrevine2

ianusrevine1

UPDATE 1: Ne bucurăm sincer că Marius Ianuș și-a dat seama că a întrecut măsura, că a greșit și a jignit. E un semn de normalitate și de posibilitate a unui dialog civilizat. Opinia noastră despre această situație rămâne aceeași, cea expusă mai sus. Ca urmare a “discuției” din ultimele două săptămâni, comentariile sale sunt blocate în continuare, aici nu e locul de desfășurare al nici unei propagande, promovări, de orice fel e ea și e decizia noastră ce publicăm și ce ștergem, mai ales că știm cum pot escalada lucrurile. Fiecare are blogul lui, pagina lui de Facebook pe care poate face acest lucru. Îl asigurăm pe Marius Ianuș că, indiferent de acest conflict, îi vom citi poeziile cu aceeași plăcere ca până acum. Pentru noi, acest subiect este acum încheiat.

 

Screen Shot 2016-02-10 at 22.40.23

Comentariile sunt închise la acest post. 

Capturile de ecran inițiale: 

ianus15

ianus14

ianus13

ianus12

ianus11

ianus10

ianus9

ianus8

ianus7

ianus6 ianus5

ianus4

ianus3

ianus2 ianus1

fb4 fb3
fb1

ianus17 ianus16 12714154_10207519420956458_826117339_n

 

Cristina Foarfă

freelancer pe proiecte de comunicare online, a lucrat ca Head of Creative la Fourhooks și redactor Metropotam.ro; colaborări în presa culturală: Dilema Veche, Observator Cultural, Cultura; co-autor al romanului colectiv Rubik


Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *