Tag: virginia woolf

Acasă la scriitorii mei preferaţi – Virginia Woolf, Cehov, Thomas Mann, Simone de Beauvoir, Doris Lessing

Îmi place să mă plimb seara prin oraş şi să mă uit pe ferestre, în casele oamenilor. Ştiu că nu e frumos, dar e un obicei prea plăcut ca să renunţ la el. Vizitând Delftul acum câteva săptămâni, m-am simţit în al nouălea cer: acolo perdelele nu sunt la modă. Am văzut oameni lenevind pe canapea şi uitându-se la fotbal, familii aşezate la cină în saloane cu lumină galbenă şi pendule pe pereţi, şi biblioteci cu pisici şi veioze în geam. Dacă aş fi putut să-mi bag nasul în acelaşi fel şi în spaţiul cotidian al scriitorilor mei preferaţi, n-aş fi pierdut ocazia! Dimpotrivă! Citeşte tot articolul


Căutările fără sfârșit ale sufletului / Orlando de Virginia Woolf

Doris Lessing scrie undeva, în introducerea “Carnetul auriu”, că o carte, oricât de importantă ar fi, trebuie citită doar atunci când ești pregătit pentru ea (ca stare, nervi, putere de înțelegere). Am priceput asta abia acum, citind Orlando de Virginia Woolf, un roman pe care l-aș fi aruncat cât colo dacă mi-ar fi căzut în mâini acum câțiva ani. Și asta pentru că, deși e o carte minunată despre viață și vis, despre scriitori și idealuri, natură și căutări sufletești, îți pune la încercare răbdarea și-ți trezește cele mai contradictorii stări: te face să râzi pe rupte dar și să numeri căscaturile, îți face poftă să umpli cu cuvinte foi întregi de hârtie dar și să dai cu cărțile de toți pereții, te îmbie să ieși în lume dar te și face prizonierul celei mai întunecoase camere din suflet. Citeşte tot articolul


O cameră separată. Identităţi feminine

Pentru că luna martie este, nu-i aşa, o perioadă dedicată femeii şi feminităţii, Librăria Humanitas (Cişmigiu) s-a gândit să realizeze o serie de evenimente ce au ca punct de plecare chiar această tematică (evident, în reprezentarea ei în literatură). Primul eveniment de acest tip, sub genericul „O cameră separată”, a avut loc pe 5 martie, cu dezbaterea „De ce ai nevoie ca să scrii bine”, cu Ioana Pârvulescu, Annie Bentoiu, Gabriela Creţia şi Astrid Cambose. Pentru a înţelege de ce titlul generic este „O cameră separată”, să ne uităm la ce scria Ioana Pârvulescu în România literară, în 2009, amintind de Virginia Woolf şi de răspunsul dat unor tinere cu aspiraţii de romanciere, de la Cambridge: poate surprinzător, răspunsul ei a fost că, pentru a scrie bine, o femeie are nevoie de o cameră a ei, în care să nu fie deranjată de nimeni şi în care să se retragă atunci când trebuie să se aşeze la masa de scris. Citeşte tot articolul

Acei scriitori minunaţi şi bolile lor necruţătoare

Zilele trecute citeam cu regret un articol despre autorul Gabriel Garcia Marquez, in vârstă de 85 de ani, care a avut acum câţiva ani cancer limfatic şi care acum suferă de demenţă senilă, aşa cum mărturiseşte fratele său, precizând şi faptul că boala este genetică în familia Marquez şi că ar putea să fi fost accelerată de tratamentul împotriva cancerului. Cu părere de rău pentru tăcerea care pare că s-a abătut permanent peste hârtiile de pe masa de lucru a lui Gabo, dar cu conştiinţa faptului că, vorba poetului, "cu-o moarte toţi suntem datori", azi ne-am documentat despre diversele maladii de care au suferit scriitori celebri - unele celebre şi clasice la rândul lor: sifilis, tuberculoză, pneumonie, altele meschine şi necruţătoare: Alzheimer, demenţă, schizofrenie, tulburări bipolare, depresii (care i-au împins pe mulţi la sinucidere). Citeşte tot articolul

10 filme despre scriitori și cărți pe care le-au scris

Ideea unei astfel de liste a venit de curând, când TVR a difuzat Finding Neverland, un film despre cum J. M. Barrie şi-a găsit inspiraţia pentru a scrie aventurile lui Peter Pan. Apoi mi-am amintit toate filmele pe care le-am văzut în studenţie despre scriitori care scriu o carte şi drumul pe care îl parcurg până la publicare. A venit firesc să adun câteva din ele într-o listă şi să vi le recomand şi vouă, în cazul în care vreodată veţi avea curiozitatea să vedeţi una-alta despre frustrările lui James Joyce când a publicat Dubliners sau viaţa boemă a lui Truman Capote şi prieteniile dubioase pe care le-a dezvoltat cu criminalii din romanul său Cu sânge rece. Citeşte tot articolul


Ce citesc bloggerii: Karl, de la TLÖN Society

Seria noastră de interviuri cu bloggerii continuă - după ce am vorbit cu Mimo, cu Rontziki, cu Simona Tache, cu Ionuca și cu mulți alții, azi vorbim cu Karl, de la TLÖN Society: un blog despre cărți, despre filme și, uneori, despre filmele din cărți - sau invers. Spre exemplu, printre altele, Tlon scrie despre animalele din ultimul roman al lui Houellebecq - poate mai criptic și mai excentric decât suntem obișnuiți în blogosferă, dar nu mai puțin interesant. Update: Între timp, din păcate, Karl şi-a sters blogul. Citeşte tot articolul

Vizită la grădina zoologică literară

E interesant cum la câte animale celebre a dat literatura, nimeni nu s-a gândit până acum să le organizeze într-o grădină zoologică. Vă anunțăm însă că noi am pus sechestru onorific pe câteva din cele mai celebre necuvântatoare fictive, iar intrarea este cât se poate de liberă.

Imaginați-vă că intrați că într-o pădure labirint (nu, nu ca al minotaurului din mitologia greacă, deși câțiva colegi de-ai săi de generație se regăsesc în materialul de față) plină de poieni, copaci și un lac de mărimea unui ocean. Citeşte tot articolul