Problema cu ecranizările după Irvine Welsh este că nu știi la ce să te aștepți. Sună probabil ca un truism, dar e vorba de orizonturi de așteptare neprevăzute: în primul rând Danny Boyle a ridicat ștacheta - acum 18 ani - cu Trainspotting la un nivel la care diverși au tins, dar toți au trecut pe dededubt; motiv pentru care te-ai învățat să ai așteptări mărunte. Și asta doar din ograda scrierilor lui Welsh. Dacă întinzi gâtul peste gard, pe maidanul literaturii ”transgresive” (pe care se joacă cu tenisul în țărână Palahniuk, Welsh, Ballard, Ellis), acolo face legea Portocala mecanică ecranizată de Kubrick, după Burgess. Citeşte tot articolul