Depinde de anul (sau mai degrabă de deceniul) în care v-ați născut dacă vă aduceți sau nu aminte cum arătau bibliotecile comuniste românești de prin anii ’70-’80. Ar trebui să vă amintiți cu ușurință de ele, pentru că rămăseseră încremenite în vremurile acelea chiar și ani buni după revoluție. Rafturi vechi, cărți vechi, covoare ori mochete prăfuite și vechi; mobilier demodat, titluri demodate, colecții și domenii necompletate cu noutăți. Sistem de clasificare și indexare manual, pe fișe de carton șterse de vreme, îndesate în fișetele cu sertare înțepenite. Un hibrid distopic de atmosferă victoriană și comunistă, prezidat de obicei de o creatură arhetipală – Bibliotecara de modă veche.

Nu doar bibliotecile comuniste din București sau România arătau așa, ci a fost – și este încă – o caracteristică pe care o au în comun toate bibliotecile publice ale blocului comunist. Mai pune la socoteală lipsa ubicuă de fonduri pentru cultură, digitalizarea rapidă a informației și televiziunea prin cablu și nu o să fie de mirare că majoritatea bibliotecilor publice stau goale, analogice și anacronice.

În Moscova sunt 448 de biblioteci publice (la o populație de peste 11 milioane), un număr (și un raport) foarte mare, comparat cu orice oraș din Europa. Și ele sufereau de sindromul bibliotecii comuniste, până când un ministru al culturii preocupat de realitate și de schimbarea ei, Serghei Kapkov, a pus la treabă un birou de arhitectură cu viziune – Svesmi (coproducție ruso-olandeză), care a reușit, după vreun an de cercetare, să împingă sub nasul ministrului un proiect de reconversie (sau mai degrabă ridicare din morți) a bibliotecilor Moscovei.

Desigur, teancul de dosare cu analize ale sistemului defectuos de biblioteci și cu proiecte pentru reînvierea lor probabil depășea înălțimea nasului domnului ministru, dar demersul a fost impresionant, iar Svesmi a primit verde la proiectele pilot de reconversie a bibliotecilor moscovite.

dostoievski2

mai sus – biblioteca Dostoievski, înainte și după

Au fost alese șapte și au fost refăcute două (în decurs de un an): bibliotecile Dostoievski și Prospekt. Efectul a fost similar cu cel al deschiderii noului Cărturești în Centrul vechi al Bucureștiului – coada de vizitatori ieșea afară și dădea și colțul străzii. Dostoievski (probabil și datorită poziției sale centrale) s-a mândrit cu o creștere antologică a numărului de vizitatori de la 300 în șase luni la 300 într-o singură zi.

prospekt1

Trebuie spus însă că reconversia a mers mai departe de un strat nou de var, mobilier modern și internet; în Moscova s-a înființat un nou Centru pentru Biblioteci, în grija căruia este sarcina de a produce un alt sistem de organizare, eficient, nou și fluid, care să aibă în vedere orice detaliu, de la programul de funcționare cu ore prea scurte pentru public, până la sistemul de abonare, catalogarea digitală, programul de reînnoire permanentă a ofertei, și, nu în ultimul rând, atragerea și menținerea vizitatorilor.

dostoievski1

Probabil că vă întrebați, pragmatic, toate bune și frumoase, dar cu ce bani și de la cine? Citim că refacerea bibliotecii Prospekt a costat vreo 55 milioane de ruble, adica vreo 800.000 euro (din bugetul orașului, nu din buzunarul direct al vreunui investitor). O bagatelă pentru un oraș (acum vorbim despre București, că nu poți admira capra vecinului fără să te uiți reprobator și la a ta) în care se pot da tot atâția bani pentru site-ul primăriei generale sau de două ori mai mulți pe câte o statuie.

O notă de final – zilele trecute ministrul rus al culturii, același Kapkov, renumit pentru ideile sale de modernizare a orașului (refacerea parcului Gorky, spre exemplu), și-a dat demisia (din cauza micșorării bugetului alocat culturii). Sperăm ca proiectul de reconversie a vechilor biblioteci moscovite să meargă mai departe și în lipsa lui.

Până la episodul următor de biblioteci uitate redate cititorilor, povestiți-ne voi, care este biblioteca voastră preferată și de ce? (sau de când, daca ea nu mai există)

Foto: Frans Parthesius; mai multe info aici.

Cristina Petrescu

fotograf profesionist, jurnalist cultural, fost redactor șef la Metropotam.ro


Un comentariu
  1. Bookish Style

    În ultimii ani am cumpărat cam toate cărţile pe care le-am citit, dar în facultate frecventam asiduu biblioteca de la Litere de pe Pitar Moş (o văgăuna comunistă, cu scaune de lemn incomode şi cu bibliotecare rigide, care te apostrofau dacă îndrăzneai sa schiţezi măcar un zâmbet cu colegul) şi pe cea de la British Council un adevărat paradis călduros, luminos şi unde te puteai plimba în voie printre rafturi să poţi alege ce vrei.

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *