Bookaholic

Luni, 30 martie, am stat cu ochii pe Gala Premiilor Observator cultural, care a avut loc la Teatrul Odeon, și ne-am bucurat tare pentru laureații acesteia – informații detaliate mai jos. Apoi, am aflat că Dan Lungu este câştigătorul Premiului Naţional de Proză al Ziarului de Iaşi, cu romanul Fetița care se juca de-a Dumnezeu, ceea ce ne-a făcut săptămâna chiar și mai bună. Iar restul știrilor din lumea cărții din România sunt la fel de pozitive, așa că avem toate motivele să spunem că săptămâna 30 martie – 5 aprilie a fost una bună.

Dacă adăugăm faptul că noutățile editoriale care ne-au atras atenția sunt numeroase, iar mâine, 6 aprilie, începe, la Cinemateca Union din București, primul festival independent de film cu specific literar, Emineschool Bucharest Film Festival – despre care v-am povestit, pe scurt, acum puțin timp -, atunci suntem optimiști și cu privire la zilele următoare :).

Lecturi plăcute să aveți!

Laureații Premiilor Observator cultural 2015

Luni, 30 martie 2015, la Teatrul Odeon, s-a desfăşurat cea de-a IX-a ediţie a Premiilor Observator cultural. În cadrul Galei, s-au acordat opt premii la şase categorii şi Premiul „Gheorghe Crăciun“ pentru Opera Omnia.

Debut
Cristina Andrei, Abonatul nu poate fi contactat, Editura Nemira (roman)
Florina Pîrjol, Carte de identităţi, Editura Cartea Românească (teorie literară)

Critică literară/ Istorie literară / Teorie literară
Eugen Simion, Cioran – o mitologie a nedesăvîrşirilor, Editura Tracus Arte

Eseistică/ Publicistică
Mirel Bănică, Nevoia de miracol. Fenomenul pelerinajelor în România contemporană, Editura Polirom

Memorialistică
Gabriela Adameşteanu, Anii romantici, Editura Polirom

Poezie
Adela Greceanu, Şi cuvintele sînt o provincie, Editura Cartea Românească
Marta Petreu, Asta nu e viaţa mea, Editura Polirom

Proză
Radu Mareş, Sindromul Robinson, Editura Polirom

Premiul „Gheorghe Crăciun“ pentru Opera Omnia
Nora Iuga

Din juriul celei de-a IX-a ediţii au făcut parte: Carmen Muşat (preşedinta juriului), Bianca Burţa-Cernat, Adina Diniţoiu, Adrian Lăcătuş, Antonio Patraş, Iulia Popovici şi Claudiu Turcuş.

Trofeele oferite laureaţilor au fost realizate de Elena Dumitrescu, sculptor.

În cadrul Galei, au fost omagiaţi traducătorii Constantin Geambaşu (laudatio – Maja Wawrzyk, directoarea Institutului Polonez din Bucuresti) şi Antoaneta Olteanu (laudatio – Iren Arsene, director al Editurii Curtea Veche), cărora li s-a oferit un trofeu realizat de Elena Lot Vlad şi o Diplomă de Excelenţă. Scriitorul Mihail Şişkin a trimis un mesaj special pentru Gală, destinat traducătoarei sale în limba română, Antoaneta Olteanu.

Alte informații găsiți pe site-ul Observatorului cultural.

Premiul Naţional de Proză al Ziarului de Iaşi 2015: Fetiţa care se juca de-a Dumnezeu, de Dan Lungu

Dan Lungu este câştigătorul Premiului Naţional de Proză al Ziarului de Iaşi (felicitări! 🙂 ), ediţia a XII-a, pentru romanul Fetiţa care se juca de-a Dumnezeu (cronica noastră aici), apărut la Editura Polirom în 2014, disponibil şi în ediţie digitală.

Cele cinci volume nominalizate pentru faza finală a competiţiei au fost: Uranus Park (Polirom, 2014), de M. Duţescu, Fetiţa care se juca de-a Dumnezeu (Polirom, 2014), de Dan Lungu, Marea petrecere (Cartea Românească, 2014), de Petre Barbu, Miros de roşcată amară (Humanitas, 2014), de Dan Alexe, şi Ne vom întoarce în Muribecca (Nemira, 2014), de Sebastian Corn.

Membrii juriului: Alexandru Călinescu (preşedinte), Emil Brumaru, Bogdan Creţu, Codrin Liviu Cuţitaru, Antonio Patraş şi Doris Mironescu.

Gala de decernare a premiului va avea loc după sărbătorile pascale, în Aula Magna „Haralamb Vasiliu” a Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” din Iaşi.

Alte detalii, aici.

Scriitori români la Salon du livre des Balkans 2015

Scriitorii Matei Vişniec şi George Arion vor participa, între 10 şi 11 aprilie, la Paris, la cea de-a cincea ediţie a Salon du Livre des Balkans, informează Institutul Cultural Român (ICR) din capitala Franţei.

Astfel, pe 10 aprilie, vor fi prezentate, printre altele, expoziţia de fotografie a lui Jérémie Buchholtz „Skopje azi”, fiind programată şi o masă rotundă dedicată romanului poliţist în Balcani, la care vor participa autorii Elena Alexieva (Bulgaria), George Arion (România), Alper Caniguz (Turcia) şi Petros Martinidis (Grecia).

Pe 11 aprilie, va avea loc evenimentul „Viaţa cotidiană la Bucureşti între 1940 şi 1990”, pornind de la cartea „Athénée Palace”, de R.G. Waldek, şi „Oublier Bucarest”, de Victor Stoichiţă.

De asemenea, din programul Salon du Livre des Balkans face parte şi spectacolul-lectură „Literatură şi Bucătărie”, de Sedef Ecer, care va fi prezentat de Ismaïl Kadaré, Sonia Ristic, Sedef Ecer, Petros Markaris şi Matei Vişniec.

Programul complet aici.

„Știute firi vizionare” – simpozion literar consacrat clasicilor literaturii române

Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișnău, în colaborare cu Liceul Teoretic „Mihail Sadoveanu”, organizează, în data de 8 aprilie, ora 13.00, simpozionul literar „Știute firi vizionare” consacrat clasicilor literaturii române.

Conscvent misiunii sale, ICR Chișinău continuă seria de manifestări dedicate cunoașterii și promovării marilor personalități ale culturii române. Constituindu-se într-o parafrază a celebrului vers eminescian – sfinte firi visionare – , simpozionul încearcă să aducă în actualitate ceea ce a fost numită generic Epoca marilor clasici. Este vorba de una dintre cele mai strălucite etape din istoria României când pe scena culturală au apărut remarcabilele personalități ale lui Titu Maiorescu, Mihai Eminescu, I.L. Caragiale, Ion Creangă sau Ioan Slavici.

La simpozion, acad. Valeriu Matei, directorul ICR Chișinău, va prezenta prelegerea „Clasicii literaturii române în postmodernism”.

Sursa

Săptămîna „Şcoala altfel” la muzeele literare ieşene

Muzeul Literaturii Române Iaşi a pregătit pentru săptămâna 6-10 aprilie un program special, menit să antreneze tinerii vizitatori. Astfel, muzeele literare ieşene vor fi deschise şi în ziua de luni, iar orarul de vizitare se va prelungi până la ora 18:00. De asemenea, fiecare muzeu va expune doar pentru această săptămână un obiect rar, care în condiţii normale se află în stare de conservare.

O serie de activităţi de pedagogie muzeală se vor desfăşura la MLR Iaşi în cadrul săptămânii „Şcoala altfel”, sub denumirea „Şcoala de la muzeu”. Elevii sunt invitaţi să scrie mici eseuri despre expoziţia de la Colecţia „Istoria Teatrului Românesc” în cadrul programului „Arhiva MLR cu vedere spre adolescenţă”, urmând ca scrierile să fie publicate de către MLR Iaşi. De asemenea, elevii sunt invitaţi să scrie eseuri pornind de la ghidajul auzit, de la un obiect sau o poveste despre muzeele literare ieşene, în general. Modulul se adresează claselor V-XII.

O altă activitate de pedagogie muzeală este cea denumită „Muzeele literare ieşene prin obiectivul aparatului foto” în care vizitatorii sunt invitaţi să fotografieze muzeele Mihail Sadoveanu, Mihai Eminescu, Colecţia Istoria Teatrului Românesc, Vasile Pogor, urmând ca fotografiile rezultate să alcătuiască expoziţii la muzeele literare ieşene. Modulul se adresează claselor V-XII.

Tot în cadrul săptămânii „Şcoala altfel” se va organiza „Campionatul licean de cultură generală Junimea 2015” de către Clubul moldovenesc de jocuri intelectuale Quiz Iaşi, în colaborare cu MLR Iaşi. Modulul se adresează claselor IX-XII.

În colaborare cu Colegiul „Richard Wurmbrand” se va desfăşura modulul „Arhitecturile muzeelor literare ieşene pe înţelesul copiilor”, concretizat în vizite la muzeele Mihail Sadoveanu, Vasile Pogor, Mihai Eminescu, Mihai Codreanu, Ion Creangă şi Casa Dosoftei. Modulul se adresează claselor V-XII.

În Galeriile „Pod-Pogor”, miercuri, 8 aprilie, ora 18, va fi vernisată expoziţia de artă plastică a clasei a IX-a E, prof. Gheorghiţă Vornicu, Colegiul Naţional de Artă „Octav Băncilă”. Lucrările de pictură şi sculptură vor putea fi vizualizate până la sfârşitul lunii aprilie.

Pentru activităţile sus-numite înscrierile se vor face la adresa de email: pedagogiemuzeala.mlriasi@gmail.com.

Toate evenimentele şi expoziţiile organizate la MLR Iaşi au fost concepute pentru dezvoltarea culturală a elevilor vizitatori şi presupun valorificarea resurselor muzeale în vederea susţinerii activităţilor educaţionale.

Mai multe detalii se află pe www.muzeulliteraturiiiasi.ro sau pe pagina de Facebook a MLR Iaşi.

Noutăți editoriale

Cărări clandestine, de Emmanuel Kattan

Editura Univers, colecția „Romanul secolului XXI”, traducere de Diana Crupenschi, 192 p.

Din prezentarea din comunicatul de presă al editurii: „Înainte de a pleca din Montréal, tânăra Sara nu‑și pune prea multe întrebări în privința originii și a identității sale. Dar mutarea ei în Ierusalim, unde studiază arheologia, schimbă totul. Născută dintr‑o mamă musulmană și un tată evreu, cum ar putea să reconcilieze cele două aspecte atât de opuse ale originii ei? Sara încearcă să se adapteze, se împrietenește cu Samira, o fată musulmană, cu Tamar, o tânără evreică; dar nu se simte în largul ei în nici un grup. La un moment dat, Sara dispare brusc, fără urmă, iar tatăl ei sosește în Ierusalim, alarmat de faptul că ancheta declanșată de dispariția fetei nu face nici un progres”.

Află mai multe de aici.

*Între 2 și 15 aprilie, volumul este disponibil cu 25% reducere pe site-ul Editurii Univers.

Cina, de Herman Koch

Editura Polirom, colecția „Biblioteca Polirom. Actual”, traducere din limba neerlandeză și note de Gheorghe Nicolaescu, 304 p.

Un fenomen editorial, roman vândut în Europa în peste un milion de exemplare

Din descrierea de pe site-ul editurii: „Doi frați și soțiile lor se întîlnesc într-o seară frumoasă de vară la un restaurant de lux din Amsterdam. În spatele conversației banale și politicoase despre planuri de vacanță, corectitudine politică sau ultimele filme văzute, așteaptă nespuse lucruri teribile care-i privesc pe cei doi fii adolescenți ai lor, iar zîmbetele devin tot mai chinuite cu fiecare nou fel de mîncare. Pe măsură ce ies la iveală detalii șocante din viața secretă a acestor „familii fericite”, măștile civilității cad, iar devotamentul față de cei dragi e împins la limită. Într-un roman în care naratorul se dovedește un critic extrem de perspicace al societății contemporane, Herman Koch tematizeaza situația dilematică în care sînt puși părinții atunci cînd copiii lor sînt atrași de magia răului. Ce faci cînd afli că propriul tău copil a comis o crimă? Care sînt granițele loialității părinților față de copii? Oare nu cumva ereditatea e singura responsabilă de răul făcut de copii? În ce măsură îți modelează mediul social conștiința?”.

Alte detalii, aici.

Memoriile lui Hadrian, de Marguerite Yourcenar

Editura Humanitas Fiction, colecția „Raftul Denisei”, traducere și note de Mihai Gramatopol, cu subtitlul „urmate de Carnetele de Note la Memoriile lui Hadrian”, 296 p.

Din prezentarea de pe site-ul editurii: „Îmbrăcând forma unei istorii personale, povestea împăratului Hadrian este o rafinată meditație despre moarte, dualitatea corp–spirit, dragoste, sacralitate și timp. Unul dintre cele mai valoroase romane ale secolului XX, Memoriile lui Hadrian poartă marca inconfundabilă a scriiturii lui Marguerite Yourcenar, prima femeie primită în Academia Franceză.

Conceput sub forma unei scrisori testamentare adresate de împăratul Hadrian succesorului său, Marcus Aurelius, romanul lui Marguerite Yourcenar este unul de o extraordinară adâncime psihologică”.

Continuarea aici.

Regatul luminilor, de Leigh Bardugo

Editura Trei, colecția „Fiction Connection”, traducere de Laurențiu Dulman, 408 p.

Din descrierea de pe site-ul editurii: „Capitala a căzut. Întunecatul conduce Ravka din tronul său de umbre. Acum, soarta ţării depinde de fragila Invocatoare a Soarelui, de o iscoadă căzută în dizgraţie şi de rămăşiţele unei armate magice, cândva măreaţă. Pornită în căutarea ultimului amplificator al lui Morozova, Alina încheie noi alianţe şi lasă deoparte vechile rivalităţi. Pe măsură ce află secretele Întunecatului, descoperă un trecut ce va schimba pentru totdeauna felul în care vede legătura lor, precum şi puterea cu care e înzestrată. Numai pasărea de foc mai poate împiedica distrugerea Ravkăi, însă prinderea ei ar putea să o coste pe Alina viitorul pentru care luptă”.

Alte amănunte, aici.

Alint, de Romain Gary

Editura Univers, colecția „Romanul secolului XX”, traducere de Irinel Antoniu, 192 p.

Din prezentarea din comunicatul de presă al editurii: „Ce faci când eşti un om singur în marele Paris şi simţi nevoia să fii alintat cu drag? Domnul Cousin a găsit soluţia: adoptă un piton, botezându‑l chiar aşa, Alint. De aici o sumedenie de încurcături, într‑o fabulă modernă care amestecă umorul cu tristeţea fără margini a unei existenţe. Prima carte publicată de Gary sub pseudonimul Émile Ajar (şi apărută abia în 2007 în versiunea integrală) este o poveste care, precum afectuoasa reptilă, se răsuceşte şi face nenumărate noduri, constând în situaţii absurde, jocuri de cuvinte şi, mai ales, în modul cu totul original de a gândi şi a se exprima al eroului”.

Mai multe informații, aici.

*Între 2 și 15 aprilie, volumul este disponibil cu 25% reducere pe site-ul Editurii Univers.

De zece ori pe buze, de Adina Rosetti

Editura Curtea Veche, colecția „Povestiri”, ilustrația copertei de Dominic-Petru Vîrtosu, 224 p.

Din descrierea de pe site-ul editurii: „După ce a arătat cu prima ei carte – Deadline [cronica noastră aici], un roman splendid –, că este un talent original şi redutabil, Adina Rosetti schimbă genul şi atacă nu doar proza scurtă, ci şi cel mai dificil subiect: copiii. Care se plimbă prin toate cele opt povestiri ale volumului de faţă, în patru fiind chiar naratorul a cărui voce demonstrează că autoarea ­cunoaşte perfect această lume dar mai ales ştie exact cum să o pună-n pagină, nu există nicio notă falsă, nicio ieşire în decor. Limbajul celor mici, atât de greu de redat, sensibilitatea lor acută, jocul, umorul, uneori nostalgia, tristeţea, suferinţa sau chiar disperarea, toate se intersectează în proze excelente care se citesc cu încântare şi rămân multă vreme în mintea cititorului. De zece ori pe buze – o reuşită deplină!” (Răzvan Petrescu).

Un fragment în avanpremieră din volum puteți citi aici.

Aflați mai multe de aici.

Silozul. Începuturile, de Hugh Howey

Editura Nemira, colecția „Nautilus SF”, traducere de Ana-Veronica Mircea, 728 p.

Din prezentarea de pe site-ul editurii: „În viitor, în mai puțin de cincizeci de ani, lumea se va schimba. Timpul se va scurge la fel. Dar adevărul este că nu prea mai e timp… Câțiva știu însă ce se va întâmpla. Se pregătesc. Încearcă să ne apere. Ne pun pe un drum fără întoarcere. Un drum spre dezastru. Un drum sub pământ. Istoria silozului se dezvăluie. Viitorul va începe”.

Alte amănunte aici.

Fotograful Curții Regale, de Simona Antonescu

Editura Cartea Românească, colecția „Proză”, 376 p.

Câștigătoarea Concursului de Debut al Editurii Cartea Românească, ediția 2014

Din descrierea de pe site-ul editurii: „De cînd s-a deschis, în Piața Teatrului, atelierul fotografic al lui Franz Mayer -€“ fotograf al Curții Regale -, chipurile bucureștenilor se reflectă, rînd pe rînd, în oglinda vitrinei. Prin lentila aparatului de fotografiat, tînărul artist imortalizează, pe bucăți de carton, nu doar marea istorie, ci și sute de istorii personale, în spatele cărora timpul curge implacabil.

Simona Antonescu are darul de a citi poveștile din privirile rămase vii ale personajelor încremenite prin miracolul fotografiei și de a reconstitui lumea românească a sfîrșitului de secol XIX. Și în felul acesta se poate scrie istoria primului deceniu al României independente, de la trecerea victorioasă pe sub Arcul de Triumf în frunte cu regele Carol I și pînă la Expoziția Universală de la Paris din 1889. Fotograful Curții Regale împlinește visul lui Franz Mayer. Fotografiile sale au devenit nemuritoare”.

Mai multe detalii aici.