Biblioteci în cele mai surprinzătoare şi inedite amplasamente

În România, suntem obişnuiţi ca biblioteca să reprezinte un spaţiu bine determinat, într-o clădire clasică, banală, uneori chiar la parterul unui bloc. Ei bine, în alte ţări, bibliotecile le poţi găsi în cele mai originale locuri, acolo unde poate nu te-ai fi gândit niciodată că e potrivită o bibliotecă, dar care tocmai prin amplasamentul ei încurajează lectura.

Unul dintre cele mai inedite locuri pentru a amplasa o bibliotecă îl vei găsi în New York: în cabinele telefonice, unde te poţi opri să citeşti ceva sau de unde poţi chiar să iei o carte în schimbul alteia pe care o laşi acolo. Proiectul a fost lansat de arhitectul John Locke şi îşi propune să-i încurajeze pe oameni să fie mai comunicativi şi mai deschişi.

Proiectul aminteşte de unul asemănător din Londra, „Phoneboox”, realizat de James Econs, care a observat că, în general, o cabină telefonică – dintre cele care nu se mai folosesc – are în preajmă o bancă sau două, şi astfel, cei care se aşază pentru a se odihni se pot relaxa şi cu o lectură.

În Germania, Magdeburg, nu se urâţeşte spaţiul public cu statui kitsch, aşa cum se întâmplă la noi, ci se înfrumuseţează cu biblioteci open-air. Într-o zonă abandonată, fost industrială din Magdeburg, a fost construită, în 2005, cu ajutorul localnicilor, o bibliotecă ce a ajuns acum să conţină 20,000 de cărţi. Spaţiul a fost atât de bine amenajat, încât a ajuns să găzduiască şi sesiuni de lecturi, şi cuprinde şi o scenă pe care o folosesc elevii pentru spectacolele organizate cu şcoala. De reţinut şi faptul că s-au folosit, ca material de construcţii, lăzi de bere. Am mai vorbit despre ea, citiți.

Un alt exemplu de transformare a unui loc abandonat într-unul cultural este biblioteca Selexyz din Maastricht, Olanda, care se află într-o fostă biserică dominicană de secol XIII. Primăria nu le-a permis proprietarilor să aducă modificări mari în construcţia bisericii, aşa că atmosfera şi-a păstrat ceva din aerul sacru al unui lăcaş de cult. Până şi masa de citit din mijloc are formă de cruce.

În Madrid, mici librării poţi găsi la metrou, locul ideal unde poţi să lecturezi ceva rapid în aşteptarea transportului. „Bibliometro” (2005) al arhitectului Paredes Pedrosa a avut ca inspiraţie un proiect similar din Santiago, cu mai bine de zece ani în urmă. Ca şi în New York şi Londra, aceste biblioteci sunt construite pe principiul „pick and drop”.

Şi în Stockholm există biblioteci la metrou, în urma unui proiect lansat în 2009, dar sunt mai hi-tech şi mai elaborate, în sensul că îţi oferă acces la audiobookuri, iar spaţiul este mai primitor, având integrate uneori cafenele şi chiar locuri de joacă pentru copii.

În Amsterdam, în 2010, s-a deschis prima bibliotecă dintr-un aeroport, la Schiphol. Se pot găsi cărţi atât în engleză, cât şi în neerlandeză, dar accesul este permis doar celor care au un bilet de avion.

În Buenos Aires, din 2000 s-a înfiinţat o bibliotecă într-o clădire cu o istorie complexă: El Ateneo a început ca teatru, în 1919 (Teatro Grand Splendid), iar din 1928 a fost transformat în cinematograf, unde, în 1929, a fost difuzat publicului pentru prima oară un film sonor. Acum este bibliotecă, dar arhitectura păstrează elemente din fostul teatru, precum scena, lojele sau cortina.

Silvia Dumitrache

critic literar și de teatru, asistent de regie, doctorand studii culturale, redactor Observator Cultural


Un comentariu

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *