Joi, 13 septembrie 2018, de la ora 18.30, la librăria La Două Bufnițe din Timișoara (Piața Unirii nr. 11) are loc un eveniment dedicat lui Ivo Andrić, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1961, unul dintre cei mai cunoscuţi şi traduşi autori de limbă sârbo-croată, cu ocazia apariției cărții ”E un pod pe Drina…” în Colecția Biblioteca Polirom, traducere şi note de Gellu Naum şi Ioana G. Seber. La eveniment vor vorbi Adriana Babeți, Radu Pavel Gheo și Dumitru Tucan.
Citeşte tot articolul
Conceptul scandinav, pronunțat „hiu-gă”, face din Danemarca cea mai fericită țară de pe pământ. Fără să aibă un echivalent în română, acest cuvânt descrie un moment de fericire, căldură şi apropiere și îl întâlnim în lucrurile mărunte din viața noastră. Cu toții cunoaștem instinctiv acest sentiment de hygge. Îl trăim atunci când ne cuibărim în locul nostru preferat cu o carte de care ne lăsăm captivați sau când luăm masa împreună cu prietenii noștri. Dar nu toți știm cum să ne facem timp pentru asemenea momente. Citeşte tot articolul
„Un roller coaster, un thriller care te ține cu sufletul la gură”, The Washington Times
Două decenii de politică bazată pe interese de partid au lăsat națiunea americană într-o poziție extrem de vulnerabilă. Thomas Stansfield, Director de Operațiuni al CIA și veteran al Războiului Rece, este conștient că trebuie să-și pregătească agenția pentru următoarea mare provocare: războiul împotriva terorismului islamic. Planul său? Înființarea unei echipe de operațiuni clandestine, un grup de agenți care să-și desfășoare activitatea în afara structurilor de comandă - oameni care nu există. Citeşte tot articolul
În volumul de față Fromm dezvoltă ideile sale despre iubirea de viață și iubirea de moarte, face diferența între diferite feluri de agresivitate aflate direct sau indirect în serviciul vieții și formele maligne ale distructivității, descriind două tipuri de personalitate: biofilul și necrofilul. Pe baza experienței sale clinice și a cercetării proceselor sociale, el arată că iubirea de viață, independența și depășirea narcisismului formează un „sindrom de creștere", opus „sindromului de descompunere", format de iubirea de moarte, simbioza incestuoasă și narcisismul malign. Omul are libertatea de a alege între bine și rău, dar alegerile au și consecințe – cu cât face mai multe alegeri în detrimentul vieții, cu atât mai greu îi este să evite împietrirea sufletului. Salvarea nu poate veni decât alegând să iubească viața – să fie mișcat de durerea altei ființe umane, de privirea prietenoasă a altei persoane, de cântecul unei păsări, de verdele ierbii. Citeşte tot articolul
Împărțit în două secțiuni, intitulate Lectură și literatură, respectiv Istorie vs. rememorare, volumul acesta cuprinde eseuri dedicate unor scriitori ai epocii contemporane, a căror operă am citit-o (ori am recitit-o) adesea. Prima parte a cărții este centrată asupra unor texte reprezentative aparținând câtorva autori preocupați de diferitele aspecte ale relației dintre cititor și text și, deopotrivă, de semnificațiile pe care elementele livrești le primesc în contextul literaturii prezentului. Astfel, de la Octavio Paz, Anthony Burgess, J.M. Coetzee, Jeanette Winterson sau Alessandro Baricco și până la Jay Parini, Dario Fo ori Amos Oz, se va vedea că lecția marii literaturi este întotdeauna esențială pentru configurarea orizonturilor textului contemporan. Care, cel puțin la unul dintre nivelurile sale, reprezintă și un efort de a reciti (și de a reinterpreta) ceea ce s-a scris în epocile anterioare. Cea de-a doua secțiune a cărții de față analizează, mai cu seamă din perspectiva raportului stabilit între istorie și rememorare, scrieri ale unor autori proveniți din spații culturale diferite, precum Boris Pahor, Ismail Kadare, António Lobo Antunes, Miguel Delibes, Javier Marías sau James Meek, pentru a evidenția, în fiecare caz în parte, rolul amintirii, al înregistrării exacte a evenimentelor petrecute, dar, deopotrivă, al imaginației creatoare, mai ales prin raportare la mecanismele istoriei și ținând seama de modul în care aceasta influențează destinul omenesc. Citeşte tot articolul
În trenul Orient Express s-a comis o crimă. Cine este vinovatul? Ce motiv a avut? Toată lumea e suspectă. Cel mai fascinant şi mai celebru caz al lui Hercule Poirot.
Romanul Crima din Orient Express de Agatha Christie este disponibil acum într-un nou format la Editura Litera, în colecția Buzz Books, anunțând cea mai recentă ecranizare a cărții, cu o distribuție de excepție: Kenneth Branagh, Penélope Cruz, Judi Dench, Michelle Pfeiffer, Johnny Depp, Willem Dafoe și alți mari actori, în regia lui Kenneth Branagh. Filmul va fi lansat în cinematografele din România pe 24 noiembrie și este distribuit de Odeon Cineplex. Citeşte tot articolul
Au trecut mulţi ani de la al Treilea Război Mondial. Elegantul şi candidul doctor Poole debarcă, alături de o echipă de exploratori, într-o Californie fantomatică, răvăşită de suflul deflagraţiei nucleare. Aici găseşte rămăşiţele unei umanităţi înstrăinate, pline de mutanţi, supuse unor idoli însetaţi de sînge, o civilizaţie pustiită unde prea puţinii supravieţuitori trăiesc după o nouă lege, care spune că nu poţi iubi decît o dată pe an. Curajoşii şi revoltaţii care îndrăznesc să evadeze sînt supuşi torturii şi eliminaţi. Citeşte tot articolul
Povestea de dragoste dintre împăratul Xuanzong și Yang Guifei este tot atât de cunoscută în Asia pe cât este cea dintre Tristan și Isolda în Occident. De-a lungul vremii, iubirea împăratului pentru Soția Prețioasă, favorita sa între cele trei mii de femei din gineceul imperial, a inspirat, în China și în Japonia, nenumărate poeme, romane, piese de teatru, filme și montări de operă. Citeşte tot articolul
O sfîşietoare poveste de dragoste, în care vedem cum soarta îi face orbi pe-aceia pe care vrea să-i piardă.
Opera lui Stefan Zweig a inspirat filme de mare succes, precum The Grand Budapest Hotel (2014), cîştigător a patru Premii Oscar şi cinci Premii BAFTA. Citeşte tot articolul
De ce mitul „bărbatului-vânător” e doar un mit? De ce femeia a fost cea care a jucat rolul esențial în dezvoltarea speciei noastre? Cum am dobândit capacitatea de a compune muzică complexă sau de a citi? Răspunsul la întrebările de bază ale neurologiei se găsește în remarcabilele cercetări asupra creierului și asupra felului în care a evoluat acesta, prezentate în cartea de față în care un neorolog prezintă viziunea sa asupra evoluției – modul în care a evoluat sistemul nostru nervos și cum această evoluție a modelat specia, capacitățile noastre, bolile pe care le avem și calea prin care am ajuns ceea ce suntem azi. Diferite aspecte ale acestei teme sunt ilustrate cu vignete clinice despre niște pacienți interesanți și uneori de-a dreptul stranii, selectate din experiența clinică a autorului. Citeşte tot articolul
• „O carte minunată, fascinantă şi bine scrisă, cu obişnuita vervă şi erudiţie a lui Scull, ce explorează modurile în care au abordat psihoza societăţile antice şi medievale şi arată că, în ciuda tehnicilor de imagistică a creierului şi a medicamentelor psihotrope, psihiatria modernă are încă multe de învăţat de la ele.” (Sylvia Nasar, autoarea cărţii A Beautiful Mind) Citeşte tot articolul
„Acesta este romanul african al secolului XX!” (Moses Isegawa)
În perioada de după cucerirea independenţei Kenyei, uciderea învăluită în mister a trei dintre proprietarii unei fabrici de bere declanşează o investigaţie plină de suspans. Dincolo însă de această anchetă, poveştile celor patru suspecţi recompun o frescă devastatoare a unei ţări din Lumea a Treia şi a unui popor care vede cum conducătorii săi l-au dezamăgit iarăşi şi iarăşi. Citeşte tot articolul
Bacalaureat, o nouă aventură din universul romanului Arhanghelul Raul, de Ovidiu Eftimie, apare la editura Nemira în colecția Nautilus. Cartea este la precomandă pe nemira.ro și ajunge la cititori cu autograful autorului. Citeşte tot articolul
Creatorul serialului de succes Downton Abbey, Julian Fellowes, care a adus epoca victoriană din nou la modă, revine cu o poveste despre societatea britanică de secol XIX, plină de eleganță și pasiuni nebănuite. Romanul Belgravia apare în colecția Babel a editurii Nemira, în traducerea Adrianei Voicu. Citeşte tot articolul
