Împărțit în două secțiuni, intitulate Lectură și literatură, respectiv Istorie vs. rememorare, volumul acesta cuprinde eseuri dedicate unor scriitori ai epocii contemporane, a căror operă am citit-o (ori am recitit-o) adesea. Prima parte a cărții este centrată asupra unor texte reprezentative aparținând câtorva autori preocupați de diferitele aspecte ale relației dintre cititor și text și, deopotrivă, de semnificațiile pe care elementele livrești le primesc în contextul literaturii prezentului. Astfel, de la Octavio Paz, Anthony Burgess, J.M. Coetzee, Jeanette Winterson sau Alessandro Baricco și până la Jay Parini, Dario Fo ori Amos Oz, se va vedea că lecția marii literaturi este întotdeauna esențială pentru configurarea orizonturilor textului contemporan. Care, cel puțin la unul dintre nivelurile sale, reprezintă și un efort de a reciti (și de a reinterpreta) ceea ce s-a scris în epocile anterioare. Cea de-a doua secțiune a cărții de față analizează, mai cu seamă din perspectiva raportului stabilit între istorie și rememorare, scrieri ale unor autori proveniți din spații culturale diferite, precum Boris Pahor, Ismail Kadare, António Lobo Antunes, Miguel Delibes, Javier Marías sau James Meek, pentru a evidenția, în fiecare caz în parte, rolul amintirii, al înregistrării exacte a evenimentelor petrecute, dar, deopotrivă, al imaginației creatoare, mai ales prin raportare la mecanismele istoriei și ținând seama de modul în care aceasta influențează destinul omenesc.
„Nici memoria nu se mărginește la simpla amintire și nici imaginația nu inventează mereu”, afirma scriitorul spaniol Antonio Muñoz Molina într-unul din eseurile sale. Și e adevărat; căci, fără a se mărgini la simplul demers al relatării exacte, memoria dă consistență literaturii, orientând lectura spre teritorii (și sensuri) care, altfel, ar putea părea situate sub semnul exclusiv al imaginației. Iar parcurgându-le, cititorul intuiește, treptat, jocul identităților mereu în mișcare ce alcătuiesc existența cotidiană și literatura zilelor noastre, pentru a se înțelege pe sine și, în egală măsură, pentru a-și găsi locul potrivit în lumea din jur.
(Cuvânt înainte. Despre literatură, lectură și imaginație – Rodica Grigore)
Rodica Grigore este conferenţiar (disciplina Literatura comparată), la Facultatea de Litere şi Arte a Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu; doctor în filologie din anul 2004.
Volume publicate: Despre cărţi şi alţi demoni (2002), Retorica măştilor în proza interbelică românească. Mateiu I. Caragiale, Urmuz, Max Blecher, George Mihail Zamfirescu, G. Călinescu(2005), Lecturi în labirint (2007), Măşti, caligrafie, literatură (2011), În oglinda literaturii (2011, Premiul „Cartea anului”, acordat de Filiala Sibiu a Uniunii Scriitorilor din România), Meridianele prozei (2013), Pretextele textului. Studii şi eseuri (2014), Realismul magic în proza latino-americană a secolului XX. (Re)configurări formale şi de conţinut (2015, Premiul Asociației de Literatură Generală și Comparată din România, Premiul G. Ibrăileanu pentru critică literară al revistei „Viața românească”, Premiul „Cartea anului”, acordat de filiala Sibiu a U.S.R.), Călătorii în bibliotecă. Eseuri (2016).
Traduceri: Octavio Paz, Copiii mlaştinii. Poezia modernă de la romantism la avangardă (2003), Manuel Cortés Castañeda, Oglinda celuilalt. Antologie poetică (2006), Andrei Codrescu, Un bar din Brooklyn. Nuvele şi povestiri (2006, Premiul pentru Traducere al Filialei Sibiu a U.S.R.).
A coordonat şi a realizat antologia de texte a Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu, în perioada 2005 – 2012. Este membră a Uniunii Scriitorilor şi a Asociaţiei de Literatură Generală şi Comparată din România.
A publicat numeroase articole în presa literară, în revistele: „Cultura”, „Euphorion”, „Observator Cultural”, „Saeculum”, „Scrisul Românesc”, „Vatra”, „Viaţa Românească” etc. Colaborează cu studii, eseuri şi traduceri la publicaţii culturale din Spania, Mexic, Perú şi Statele Unite ale Americii.
Volumul „Cărți, vise și identități în mișcare. Eseuri despre literatura contemporană”, de Rodica Grigore, apare la Editura Casa Cărții de Știință în ianuarie 2018.
