De curând, la Editura Casa Cărţii de Ştiinţă din Cluj-Napoca, a apărut volumul de eseuri Călătorii în bibliotecă, de Rodica Grigore.
Cităm din cuvântul introductiv (semnat de autoare şi intitulat, semnificativ, Despre călătorii şi biblioteci) al acestei cărţi:
„Definită, conform dicţionarelor, drept acţiunea de a străbate o distanţă, drumul pe care îl face cineva spre un loc (mai) îndepărtat sau parcurgerea unei căi mai lungi, deplasare, plimbare ori voiaj, călătoria înseamnă, pentru cel care o întreprinde, o îmbogăţire a experienţei şi, deopotrivă, o experienţă iniţiatică, câtă vreme călătorul nu este, la sfârşitul drumului, identic cu cel care era la începutul acestuia. […] Cartea de faţă reprezintă şi ea o călătorie, făcută, însă, nu în jurul unei încăperi, precum cea a lui Xavier de Maistre, ci în bibliotecă. Mai precis, e vorba despre călătorii în şi printre cărţi; borgesiană trecere prin labirinturi pline de poteci ce se bifurcă la infinit. Prima secţiune, Clasici şi clasici ai modernităţii, are în vedere câteva nume mari ale literaturii, de la Jonathan Swift sau Henry Fielding, la Gustave Flaubert, Virginia Woolf ori Fernando Pessoa, încercând să deschidă noi perspective de lectură asupra unor texte consacrate. Cea de-a doua, intitulată Labirinturi postmoderne, este centrată pe identificarea şi evidenţierea modalităţilor narative utilizate de autori ai zilelor noastre (de la Julio Cortázar la Donald Barthelme sau de la Christa Wolf la José Saramago ori J. M. Coetzee) a căror operă a fost adesea raportată la coordonatele postmodernismului. Omul e răspunzător nu numai pentru ceea ce face, ci și pentru ceea ce vede, citește sau ascultă, spunea scriitorul spaniol Javier Cercas. A scrie devine, aşadar, elementul de bază al unei veritabile aventuri morale, iar lectura, fie ea văzută şi asemenea unei călătorii printr-o bibliotecă, e menită a ne aminti, de fiecare dată, că suntem, fiecare dintre noi, răspunzători pentru ceea ce facem; dar şi pentru ceea ce vedem – ori scriem.”
Rodica Grigore este conferenţiar (disciplina Literatura comparată), la Facultatea de Litere şi Arte a Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu; doctor în filologie din anul 2004.
Volume publicate: Despre cărţi şi alţi demoni (2002), Retorica măştilor în proza interbelică românească. Mateiu I. Caragiale, Urmuz, Max Blecher, George Mihail Zamfirescu, G. Călinescu (2005), Lecturi în labirint (2007), Măşti, caligrafie, literatură (2011), În oglinda literaturii (2011, Premiul „Cartea anului”, acordat de Filiala Sibiu a Uniunii Scriitorilor din România), Meridianele prozei (2013), Pretextele textului. Studii şi eseuri (2014), Realismul magic în proza latino-americană a secolului XX. (Re)configurări formale şi de conţinut (2015).
Traduceri: Octavio Paz, Copiii mlaştinii. Poezia modernă de la romantism la avangardă (2003), Manuel Cortés Castañeda, Oglinda celuilalt. Antologie poetică (2006), Andrei Codrescu, Un bar din Brooklyn. Nuvele şi povestiri (2006, Premiul pentru Traducere al Filialei Sibiu a U.S.R.).
A coordonat şi a realizat antologia de texte a Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu, în perioada 2005 – 2012. Este membră a Uniunii Scriitorilor şi a Asociaţiei de Literatură Generală şi Comparată din România.
A publicat numeroase articole în presa literară, în revistele: „Cultura”, „Euphorion”, „Observator Cultural”, „Saeculum”, „Scrisul Românesc”, „Vatra”, „Viaţa Românească” etc. Colaborează cu studii, eseuri şi traduceri la publicaţii culturale din Spania, Mexic, Perú şi Statele Unite ale Americii.
