Într-o zi de facebook, plimbându-mă de la un zid la altul, am dat peste o serie de fotografii care m-a ţinuit minute bune. Mi-am zis: ce serie faină, să fie făcută undeva pe afară? Ca să mă uit mai bine şi să văd cărţi cu titluri în română şi scenarii uneori recognoscibile din oraş. Am căutat, m-am mai uitat şi aşa am ajuns la blogul Ioanei, Poveşti din sertar, un loc pentru visat pe care vi-l recomand cu căldură. Pentru că îţi poate colora ziua cu un strop de poveste – Ioana scrie scurte poveşti inspirate din lucrurile pe lângă care trece în ziua respectivă, să zicem, şi le dă mai departe în pastiluţe colorate cu efect magic – te transportă într-o lume simpatică, senină, safe to dream in 🙂

Am vorbit cu Ioana cel mai mult despre seria pe care ea a conturat-o: Oameni şi cărţi. Mi-a plăcut pentru că este un proiect închegat frumos, prietenos, sincer: oameni care sunt fotografiaţi cu cartea lor preferată în faţă. Nu ai cum să nu observi grija pentru scenariu, deşi totul se întâmplă spontan, într-o plimbare cu subiectul şi cartea prin oraş. Şi nici nu poţi trece cu vederea că, în felul ăsta, cărţilor chiar li se dă o nouă viaţă, într-un scenariu posibil, palpabil: un fel de întâlnire de gradul 3 între tine, scriitorul  şi cartea pe care nu le poţi scoate din cap – un cocktail de vieţi. Mi-e clar că va fi seria pe care o voi urmări şi din care mi-ar plăcea să fac parte!

Ioana, autoportret

Ce mai faci tu pe lângă Poveşti din sertar?

Fotografiez, alerg, citesc cât de mult pot, iar în timpul liber lucrez ca junior traffic manager. 🙂

Cum a prins contur ideea Oamenilor cu cărţi? Chiar tu faci fotografiile?

Proiectul a început cumva indirect, în momentul în care am trimis poza alb-negru din serie pentru a participa la un concurs foto, pe secțiunea autoportret. Mai târziu, m-am gândit că fiind eu însămi o iubitoare de cărți, o serie de imagini cu oameni și cărțile lor preferate m-ar face să zâmbesc și că aș putea foarte bine să încerc să fac eu asta.

Dan şi NLP

Bogdan şi Ricoeur

Raluca şi Henry Miller

Miky şi The Kite Runner

Îmi place că poveştile tale scurte şi frumoase de pe blog sunt acum continuate de poveşti vizuale: povestea unui cititor cu cartea preferată acoperindu-i faţa. A fost o continuarea firească şi pentru tine sau lucrurile s-au întâmplat spontan?

Blogul a început din dorința mea de a împărtăși cu alte persoane pasiunea pe care o am pentru poveștile de orice fel. Le văd peste tot în jurul meu, în cărțile pe care le citesc, în străinii de pe stradă, în muzica și filmele preferate. Dacă nu îmi apar, le inventez eu.

Seria foto a venit în continuarea blogului cumva de la sine. Am început proiectul anul trecut, l-am pus pe hold pentru o perioadă și recent am decis să îi dau drumul și pe site. Faptul că a fost primit atât de frumos m-a surprins și m-a bucurat foarte mult.

Fotografia mea preferată: e de afiş de film şi de prim cadru de film 🙂 Cristi şi Foer

Sabina şi Anais Nin

Alex şi Eliade

Ştefan şi The Dark Room Cook Book

Cititorii îşi aleg cartea singuri sau discutaţi înainte? Oricum, compoziţia fotografiilor e meant to be pentru acele coperte şi acei cititori.

Cărțile sunt la libera alegere a cititorului, altfel proiectul nu ar mai avea sens. De asta și cărțile sunt variate, după cum se poate vedea din poze.

Cum ajungem să fim fotografiaţi de Poveşti din sertar cu cartea preferată în faţă? E vreun casting la mijloc?

Se trimite un mesaj pe facebook sau pe mail (ioana1005@gmail.com) sau un comentariu pe blog și se stabilește de comun acord o oră și un loc de întâlnire. Singura condiție este ca persoana să vină cu o carte dragă 🙂

Daniel şi Mugaritz – A Natural Science of Cooking

Alice şi Cocostârcul Gât Sucit

Sandra şi Papillon

Horia Brenciu citind şi el Papillon

Ce urmează pe blogul tău, cum vrei să continui lucrurile: nu doar seria de fotografii Oameni şi cărţi, ci şi poveştile frumoase în general?

Voi continua să scriu și să strâng lucruri frumoase atât cât voi crede suficient pentru mine. Nu mi-am impus încă niște obiective sau un plan pe care să îl urmez, cred însă că într-un fel sau altul lucrurile vor veni de la sine.

Când te gândeşti să scoţi “povestea” din sertar? Noi te vedem deja scriind o minunată carte pentru copii… şi copii mai mari. E şi printre poveştile tale încă neterminate?

🙂 Cred că orice iubitor de cărți visează în secret la a scrie o carte. Mie mi-ar plăcea enorm, dar nu cred că am îndrăznit vreodată să mă gândesc la asta mai mult de “€œce frumos ar fi”. Dacă poveștile mele s-ar contura într-o carte, cred că m-aș transformă și eu într- un mare zâmbet.

Andreea şi Dante

Alex şi Caiet nr. 1 – Cusături / Ţesături

Diana şi Orlando

Andreea şi Zorba Grecul

Fotografiile pot fi văzute şi pe pagina de facebook Poveşti din Sertar, iar de când am vorbit cu Ioana au mai apărut câteva noi 🙂

2 comentarii
  1. AvatarAna

    Imi place seria de fotografii, imi place articolul, nu-mi place deloc inceputul cu “ce serie faină, să fie făcută undeva pe afară?”. Noroc ca am invatat sa fiu rabdatoare ca de obicei ma lasa fara chef de a citi mai departe raportarea asta continua la ce e in afara. Daca am dedica tot atata timp ideilor pe care le avem, cat dedicam comparatiei cu ce e in afara poate am fi noi acel “afara” pentru altii.

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *