Tag: revolta

Redefinirea feminității prin violență. Angela Marinescu

Timp de mai bine de jumătate de secol, idealul teoriilor feministe a fost configurarea progresivă a unei perspective anti-establishment, care să poată mitralia prejudecățile legate de femeie, implementate în mentalul uman mai ales prin scrierile lui Lacan, Derrida sau Freud. Punctul de convergență al celor trei gânditori îl constituie privilegierea instanței masculine – a phallus-ului – în toate domeniile cunoașterii. Ceea ce a prezidat la instituirea unui sistem falocratic a fost viziunea asupra femeii, speculațiiile din jurul dorințelor ei și al intenționalităților ei pe baza construcției sale fizice și psihice. În studiul Feminism și filosofie. Perspective asupra diferenței și egalității, Moira Gatens observă că femeile „au fost definite nu atât în termenii unor calități pozitive pe care le-ar avea, ci mai degrabă în termenii calităților masculine care le lipsesc”. Inconștient, ea se asociază, la nivel ideatic, cu Luce Irigaray când aceasta, pornind de afirmația lui Freud, că „anatomia înseamnă destin” și, analizându-i teoria, remarcă: Citeşte tot articolul


Cu Sankea prin Rusia, împotriva sistemului. De Zahar Prilepin

Când spui revoltă în Rusia, spui, de fapt, încă unul care o va păți - cel puțin asta e imaginea cu care aproape ne-am obișnuit. Nu despre asta scrie Prilepin în Sankea, ci despre revolta în sine, care nici nu trebuie să aibă un sens, o ideologie: ce sens are sistemul din Rusia, ce poți face? Singurul răspuns al generației tinere este: nu poți decât să te revolți. Citeşte tot articolul

Jocurile Foamei, partea a treia: Revolta

Să dai ultima pagină a unei cărți care ți-a plăcut e greu. E și mai greu să dai ultima pagină a unei serii pe care ai devorat-o pur și simplu. Pe undeva, aproape că îi înțeleg pe fanii furioși care-l alergau pe George R. R. Martin, poate-poate se plictisește să se ascundă de ei și le termină odată A Dance With Dragons. Dacă ar fi trebuit să mă opresc după volumul doi din Jocurile Foamei, cred că și eu m-aș fi isterizat nițel. Așa, am rămas doar cu o nostalgie. Cărți bune sunt peste tot. Cărți bune și addictive, mai puțin. Dacă o carte nu-ți bâzâie și corzile interioare, degeaba o laudă intelectu' tău superior de mamifer evoluat, că n-o să te apuce tremuratul după ce dai ultima pagină. Zic și eu. Citeşte tot articolul

Capul lui Moțoc vrem: despre mulțimi furioase

GLOÁTĂ ~e f. 1) Mulțime mare de oameni, strânși într-un loc, în dezordine. 2) Totalitate a oamenilor simpli; prostime. 3) (în Moldova și în Muntenia medievală) Ceată de pedestrași, formată din țărani. /<sl. glota REVÓLTĂ, revolte, s. f. 1. Sentiment de mânie provocat de o nedreptate sau de o acțiune nedemnă; indignare. 2. Răscoală spontană, neorganizată; răzvrătire, rebeliune. – Din fr. révolte. Așa cum va fi probabil imposibil să-mi iasă vreodată din cap piramida de căpățâni a Lapușneanului, tot așa n-o să pot uita nici de "mulțimea ca personaj colectiv". E genul ăla de expresie care îți vine automat în cap atunci când îți amintești de textele pe care le-ai studiat în școală, cu la fel de multă naturalețe cu care te gândești la lapte atunci când vezi o vacă păscând pe marginea drumului. Citeşte tot articolul