Tag: william burroughs

10 cărți pe care le citești cu un nod în gât și-un gol în stomac

M-am tot gândit cum aș putea numi cărțile astea. Fucked up suna cel mai natural. Sau disturbing. Oricât de mult m-am chinuit să găsesc un termen în română, nimic nu părea să le cuprindă în toată splendoarea lor dubioasă. Dar e de bine. E vorba de cărți care te cam șochează, greu de digerat, interesante, provocatoare, care-ți pun un nod în gât și-ți dau un gol în stomac. Stomac care-ți chiar trebuie când le citeștiCiteşte tot articolul

20 de fotografii cu scriitori în compania cărților

Scriitorii sunt mari cititori - nu știu când am auzit replica aceasta sau cine a spus-o prima dată, însă parcă de atunci (demult, tare demult) îmi tot răsună în cap. Nu mă surprinde că meseria de scriitor implică lecturi în cantități mari, este normal zic eu. Însă îmi este atât de drag atunci când zăresc într-un colț sau altul al internetului câte o fotografie cu vreunul dintre autorii pe care-i iubesc citind, încât vreau să împărtășesc câteva și cu voi.  Citeşte tot articolul

Cu Wiliam Burroughs despre cultura americană şi nu numai în „Commisioner of Sewers”

William Burroughs, controversat, ireverenţios, a fost şi este asociat cu mişcarea beat. E drept, a fost foarte bun prieten cu unii dintre beatnici, cum ar fi Allen Ginsberg sau Jack Kerouac, însă Burroughs se detaşează în mod vădit de scriitorii beat. La o adică, romanul său cel mai cunoscut, dar poate şi cel mai puţin înţeles, Naked Lunch/ Prânz dezgolit, este diferit de literatura practicată de beatnici. Citeşte tot articolul

În spațiul intim – dormitoarele a 10 scriitori cunoscuți

De câte ori, terminând o carte sau alta, plăcându-vă la nebunie, nu ați vrut să știți mai multe despre autorul ei? Mie mi s-a întâmplat de nenumărate ori și căutările au fost variate, nu m-am oprit la cine este și cum arată. Și pentru că aici, pe bookaholic,  nu vrem să vedem scriitori pe piedestal, pătrundem cu nerușinare și curiozitate și în spațiul lor intim, de zi cu zi - dormitorul. Nu-mi spuneți că nu v-ați întrebat vreodată cum arăta dormitorul lui Marcel Proust, William Faulkner sau Sylvia Plath, că nu vă cred!  Citeşte tot articolul


Scriitori la plajă – o colecție de fotografii inedită și amuzantă

Temperatura a crescut atât de mult în ultimele zile încât mie mi se pare că este deja vară. Cum este normal, cei mai mulți dintre noi când auzim ”vară” ne gândim la vacanță.Partea bună este că avem un prilej de a pleca într-o mini-vacanță - 1 mai. Să nu-mi spuneți că o mare parte dintre voi, bookaholicii noștri, nu aveți de gând să dați o fugă până la mare, că nu vă cred! :) Citeşte tot articolul

On the road – filmul, cartea și talentele ascunse ale lui Kristen Stewart

Să ne înțelegem de la început: n-am fost niciodată atasata prea mult de cultura beat. Să zicem, nu mai mult decât te poți atașa de o insectă interesantă pe care îți place s-o studiezi. Înțeleg perfect ce anume i-a transformat în simboluri, cum stilul lor de viață a dărâmat prejudecăți și canoane, cum au încercat să găsească autenticitatea într-o lume din ce în ce mai studiată, bla bla. Cred, însă, că beatnicii, așa cum îi vedem noi, jumătate de secol mai târziu, sunt exact genul de curent care arată bine de departe, dar pe care, dacă te-ai putea apropia, l-ai vedea fragmentat într-o mie de detalii sordide. Și așa ar arăta el cu adevărat. Citeşte tot articolul

Două cu cu William Burroughs

Adică un interviu luat de autoarea Kathy Acker, în 1988, despre religie, scientologie și da - călătoria în spațiu, și o selecție de poze demențiale cu el și diferiți autori și artiști contemporani, printre care Jimmy Page, Madonna sau Jack Kerouac. Citeşte tot articolul

Razna: nebuni și nu prea, în cărți

Atunci când toată lumea spune că ești nebun, cum știi că nu e invers? Că nu ești tu singurul întreg la cap într-o lume plină de indivizi cu o doagă lipsă? Și, până la urmă, cum știi că nu toți cei din jurul tău au momente când își pierd simțul realității? Și, de fapt, despre ce realitate e vorba?Problema cu nebunia în literatură este că, invariabil, îți demonstrează că toți avem câte o gaură metaforică de scurgere: dacă ai scos dopul, o să-ți vezi propria realitate scurgându-se în spirale, în timp ce restul lumii se bălăcește încă într-o cadă plină cu apă fierbinte. Citeşte tot articolul

Activismul social al anilor ’60 și ceilalți beatnici

Am tot vorbit despre generația beat - și cred că e unul din subiectele inepuizabile ale bookaholicilor din toată lumea. La fel sunt și anii '60. De unde și cele două documentare de mai jos, care se axează tocmai pe cele două teme, și chiar se intersectează pe alocuri - pentru că în anii  '50- '60 nu puteai să fii poet fără să și protestezi pentru sau împotriva a ceva. Citeşte tot articolul

William Burroughs si muzica

So there we sat, I decline earplugs; I am used to loud drum and horn music from Morocco, and it always has, if skillfully performed, an exhilarating and energizing effect on me. As the performance got underway I experienced this musical exhilaration, which was all the more pleasant for being easily controlled, and I knew then that nothing bad was going to happen. This was a safe and friendly area–but at the same time highly charged. (de aici) Citeşte tot articolul