În viața reală, prietenia e câteodată o chestie complicată. Se mai rupe, se mai strică, sau pur și simplu te trezești că n-a existat niciodată. În literatură, treburile sunt mai simple. Nu-ți place, închizi cartea.

Iată o listă de prietenii care nu ne-au făcut să închidem cartea, ba dimpotrivă. Să ne amintim de când nu ne-am mai scos prietenii vechi la o bere. Unde să facem noi cinste. Că doar, vorba lui Steven J. Daniels: A friend will help you move. A good friend will help you move a body. 

Cei trei mușchetari – Când vine vorba de prietenii clasice, mușchetarii lui Dumas sunt primul exemplu care îți vine în cap. Toți pentru unul și unul pentru toți spune cam tot despre prietenia dintre ei, atât pe câmpul de luptă, cât și la cârciumă. Tot din Dumas merită să îi amintim pe La Mole și Coconnas din Regina Margot, care rămân unul lângă altul chiar și pe eșfod.

Black Beauty și Ginger – Da, vorbim de autobiografia unui cal. Anna Sewell și-a umanizat însă personajele atât de tare, încât atunci când Black Beauty descoperă că Ginger a murit, ne dăm seama că, într-o lume în care ar fi avut libertate absolută și n-ar fi depins de oameni, cu siguranță ar fi salvat-o.

Lee și Adam din La Răsărit de Eden – Lee este servitorul chinez al lui Adam Trask, care îi crește copiii atunci când acesta suferă după ce e părăsit de Cathy. Lee este cu mult mai educat decât lasă impresia inițial și îl ajută pe Adam să înțeleagă sensul întâmplărilor prin care trece, educându-i în același timp și pe Caleb și Aaron.

Elijah Baley și R. Daneel Olivaw – Detectivul agorafob și claustrofil al lui Asimov (pe care îl regăsiți, printre altele, în Caverne de Oțel, Roboții de pe Aurora și Soarele Gol) este primul pământean care părăsește planeta după primul val de colonizare. Daneel este primul robot umanoid construit vreodată. Și totuși, cei doi devin atât de buni prieteni, încât Baley cere să îl vadă pe Olivaw chiar și pe patul de moarte.

Genly Ai și Estraven din Mâna stângă a întunericului – Atunci când, prins la mijloc între conflictele dintre cele două state de pe Gethen, Ai este aproape ucis, Estraven își riscă viața, îl salvează și împreună traversează deșertul de gheață pentru ca Ai să își poată duce la îndeplinire misiunea care îl adusese pe Gethen. Estraven îl învață pe Ai să comunice telepatic și să înțeleagă cu adevărat ființele androgine de pe planetă.

Dean și Sal din Pe drum – Nu puteam să nu vorbim de cei doi călători din romanul lui Kerouac. Sal este fascinat de Dean, datorită lui pornește la drum. Și, deși spre final Dean îl dezamăgește, abandonându-l în Mexic, bolnav de dizenterie, Sal nu-l judecă, ci mai degrabă încearcă să înțeleagă.

Peter Pan și Wendy –  Nu știu de ce, dar cărțile copilăriei au cele mai frumoase și simple prietenii. Așa cum este și cea între băiatul care nu îmbătrânea niciodată și Wendy Darling. Dacă romanul era pentru adulți probabil că din relația lor s-ar fi născut o poveste ciudată, de felul celei din The Curious Case of Benjamin Button.

Primii O Sută din Trilogia Marte – Primii o sută de coloniști ai planetei Marte ajung să trăiască, datorită tratamentului geronotologic, de două sau chiar de trei ori mai mult decât ar fi normal, iar în Marte Verde ei se cunosc deja de aproape un secol. Nu se simpatizează întotdeauna, ba chiar există conflicte uriașe între ei (ca cel dintre Sax și Ann, pro și contra terraformării planetei), dar întotdeauna se văd unii pe alții ca pe membrii unei familii și, atunci când e cazul, sunt dispuși să își dea viața unul pentru altul.

Marcus Vinicius și Petronius în Quo Vadis – Romanul lui Sienkiewicz nu e doar o poveste de dragoste desfășurată pe fundalul guvernării lui Nero și a prigonirii creștinilor, ci și povestea prieteniei dintre cei doi. Petronius își folosește constant puterea și banii pentru a-l ajuta pe nepotul lui, Marcus Vinicius, să o salveze pe Ligia.

Ender și Jane – Jane apare în Enderverse mai întâi ca programul din spatele unora din jocurile de antrenament folosite pentru copiii recrutați în Jocul lui Ender (deși nu este încă numită Jane). Programul evoluează în inteligența artificială care i se arata lui Ender în Vorbitor în numele morților și îi este alături până la sfârșitul întregii saga.

Quasimodo și Esmeralda – O prietenie între o femeie frumoasă și un bărbat diform, amandoi condamnați la nefericire din cauza felului în care arată. Quasimodo îi salvează viața Esmeraldei de două ori, iar Esmeralda este singura ființă căreia îi e milă și îi dă apă când atunci când cocoșatul este pedepsit la stâlp.

Cireşarii – În copilărie, Cireşarii erau definiţia prieteniei – mergeau împreună în cele mai fantastice aventuri, făceau lucruri pe care orice copil visa să le facă. Nimic din toate acestea n-ar fi fost posibile dacă grupul ăsta n-ar fi fost legat de o mare prietenie. Aproape că făceai şi tu parte din gaşca aia.

Mențiuni: Pip și Abel Magwitch din Marile speranțe, Jim și Huck din Huckleberry Finn și, mai puțin tradiționalele prietenii dintre protagonistul din Fight Club și el însuși sau grupul din Trainspotting.

Vouă ce prietenii din literatură v-au plăcut cel mai mult?

18 comentarii
  1. Izabela

    Olguța și Monica
    Olguța și Moș Gheorghe
    Monica și Dănuț
    😀
    “La Medeleni”, obsesia dulce a copilăriei mele 🙂

    Reply
  2. Mihaela

    La întrebarea din articol, pot spune că mi-a plăcut prietenia dintre Olguța și Monica, din opera literară “La Medeleni”, de Ionel Teodoreanu; ar mai fi prietenia scurtă, dar profundă dintre Oscar și Tanti Roz; de asemenea, prietenia dintre Oliver Twist și Nancy, operă aparținând scriitorului Charles Dickens, a cărei ecranizări de excepție în regia lui Roman Polanski a lăsat urme adânci în istoria filmului internațional.

    Reply
  3. Alexandra

    Cred că felul în care Antoine de Saint-Exupery a definit prietenia dintre vulpe și Micul Prinț e cea mai frumoasă prietenie din literatură.

    Reply
  4. nico

    Interesant articol, dar un mic amendament:”mușchetarii” puteau să nu aibă mușchi,dar în mod sigur aveau muschete, de unde le vine și numele corect de MUSCHETARI.

    Reply
  5. viorica

    Micul Print s-a fost (in)tiparit in mintea mea …cu fiecare “cerere” de prietenie…As fi vrut sa fiu acolo, in carte…

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *