Aurora Liiceanu este cu siguranță unul dintre cei mai cunoscuți psihologi din România. Cărțile ei sunt citite și iubite tocmai pentru scrisul relaxat, natural, ca și când ar sta cu tine la o cafea și ați vorbi firesc, fără emfaze și judecăți inutile. Pornind de la partenerele a doi scriitori celebri, Aurora Liiceanu vorbește în ultima sa carte despre două tipuri de femei: cele supuse și cele rebele. Și, pentru că ne intrigă subiectul și suntem siguri că și pe voi, avem trei volume puse la dispoziție de Editura Polirom pe care le dăm ca premiu.
Câștigători: Karina M, Claudia Oșan, Moldoveanu Mariana!
Din prezentarea editurii:
Hadley Hemingway si Zelda Fitzgerald par sa aiba in comun un singur lucru: amindoua au fost casatorite cu scriitori celebri. In rest, sint complet diferite: Hadley e o femeie care a asimilat valorile mediului din care provine si nu isi doreste decit o viata linistita alaturi de sot si de copii; Zelda e autonoma, excentrica, incalca toate regulile si incearca mereu sa se desprinda de personajele feminine create de celebrul ei sot, care o foloseste ca sursa de inspiratie pentru cartile sale. Comparind personalitatile si relatiile lor cu partenerii de cuplu, Aurora Liiceanu ne arata ca Hadley si Zelda reprezinta de fapt doua tipuri feminine pe care le putem recunoaste cu usurinta si astazi, daca privim atent in jurul nostru.
Întrebarea la care trebuie să răspundeți pentru a câștiga una dintre cărți este: Alege-ți personajul feminin preferat din literatură și spune-ne dacă vorbim de o femeie rebelă sau de una supusă, argumentându-ți alegerea.
Câștigătorul va fi ales prin tragere la sorți dintre cei care respectă tema concursului. Vă rugăm să folosiți o adresă de e-mail validă și să vă semnați cu numele real. Deadline: miercuri, 6 februarie, ora 16:00. Succes!
Anna Karenina, celebrul personaj feminin a lui Lev Tolstoi.
O pasare rara, o rebela autodistrugatoare, fara limite si rusine fata de societate dar in acelasi timp o mama supusa fiului sau si o fiinta supusa dragostei patimase pe care o simte si o traieste.
Vina Aspara in ‘The Ground Beneath Her Feet’ – definitiv rebela!
Zeliha Kazanci din romanul “Bastarda Istanbulului”, pentru ca este o femeie frumoasa si nonconformista. Nonconformisul ei o face si mai speciala, daca luam in considerare faptul ca ea traieste intr-un mediu matriarhal inchistat si sufocat de traditii.
Ultimul personaj feminin care mi-a placut extraordinar de mult a fost Anastasia Steel, din 50 Shades of Grey. Am citit doar primul volum. Insa, in mod categoric, este o femeie supusa, adica a acceptat acel contract de confidentialitate prin care era de acord sa fie supusa la diferite practici sexuale, cu diferite obiecte, foarte sado-maso, chiar daca ea, terminase facultatea si era virgina cand a avut prima relatie cu Christian Grey, protagonistul principal masculin. A acceptat o gramada de lucruri si astfel a devenit supusa lui, ceea ce si vroia Christian Grey, el fiind un maniac al controlului, un milionar, un business-man de succes si tanar, insa cu o copilarie destul de trista.
Tocmai acum citesc “Ta Taifas” de Aurora Liiceanu si-mi place foarte mult, e foarte atenta la detalii, la sentimente, la trairi si chiar am inpresia ca stau la taifas cu dansa. O admir foarte mult, se vede ca iubeste ceea ce face. 😀
Fata din “Iubita locotenentului francez”.
Un amestec de candoare, inocenta si curiozitate, cu inteligenta, intuitie adanca, irationala.
Se poate spune ca e rebela – isi pune singura eticheta de “iubita locotenentului francez”, pentru a scapa de anumite constrangeri (desi ajunge sa se supuna altora). Desi are un rol foarte important in viata personajului masculin, de a-l destepta, a-i deschide ochii mai presus de conditia sociala, fata isi e siesi de ajuns (ceea ce intalnim f. rar), isi creioneaza singura destinul intr-o epoca in care femeile erau atat de supuse.
Finalul dual e cu atat mai interesant, si dezvaluie cate o parte a firii ei. 2 finaluri diferite, dar caracterul feminin e la fel de coerent
p.s. descrierea lui Lorelei de mai sus mi-a incalzit inima 🙂
REGINA MARIA – O regină frumoasa din alt neam care s-a apropiat rapid de oamenii nevoiaşi, fără a-şi înclina Suveranitatea : “Niciodată nu mă feream de discuţii; o contradicţie nu mă speria, o luptă mai grea îmi punea la încercare energia. În fiecare ceas al zilei simţeam în mine viaţa, ca o forţă aproape electrică. Acestea le ştia soţul meu”, aşa se descrie cea care – conform primelor pagini din aşa numitul jurnal “. Maria Regina României – Povestea vieţii mele
Personajul feminin care mi-a atras atentia in ultima carte citita este Liv Adamsen, personaj principal al romanului CHEIA scis de Simon Toyne. Acesta este continuare a romanului SANCTUS facand parte dintr-o trilogie. Acest personaj este atat rebela cat si supusa. Intruneste atat sacrul cat si profanul.
NASTASIA FILIPPOVNA din romanul “Idiotul” de Dostoievski este personajul meu feminin preferat. Deopotrivă răzvrătită, chiar capricioasă prin alegerile ei, justificate sau nu, și în același timp sensibilă, care nu doreste să-l nenorocească pe cel pe care il iubește, prin felul ei nestatorinic de a fi. Nu acceptă regulile impuse de societate și se lasă condusă de dorințele proprii. Plină de pasiune dusă pană la nebunie, ea ii cucerește pe toți cu personalitatea ei și face ca o lume întreagă să graviteze în juru-i. Chiar dacă poate fi considerată personaj negativ, consider că este cel mai original și mai complex din literatura rusă.
Marianne Engel din Gargui de Andrew Davidson.Vesnic rebela.Nu tin cont de parerile celorlati,fac doar ce cred eu ca e bine,ma temperez un pic cand dau cu capul de sus.
Dacă ţinem doar cuvântul “rebela “cu ambele mâni, s-ar putea sa ne scappe esenţialul.
Ceva “inţelepciune” ar face un alt sens discuţiei. Chiar şi rebela în sensul pur al cuvântului, trăieste în supunere. Faţă de propriul sine. Ca sa-l introduc aici puţin pe Freud, aş spune că scenariul se derulează în funcţie de raportul existent între instanţele aparaului psihic. In relaţia cu sine, nu este indicat să înlăturăm SupraEu-l, deoarece nu mai avem repere de referinţă. Rebela prin definiţie ascultă doar de propria voinţă. Înţelept, recomandat chiar pe linie de psiholog, ar fi să avem în vedere anticiparea. Ce vrem cu fervoare uneori, ne duce spre catastrofă. Când dorim să anticipăm rezultatele, avem în vedere şi alte coordonate ale reuşitei, care se găsesc în exterior. La ceilalţi. A trage cu ochiul, nu e tocmai rău. Nu suntem insule rupte de realitate. A tine doar de propria voliţie cu ambele mâni, nu este tocmai înţelept.
Sunt de acord cu individuaţia. Nimeni nu se defineşte doar prin sinele, prin el însuşi. Antagonismul existenţial vorbeşte despre un EU-Tu. E necesar să ştim, însă, până unde şi cum, acest Tu are acces la Eu-mine. Aici intervine liberul arbitru. Să-mi confecţionez tiparul după ceea ce mă prinde pe mine.
Trăim într-o lume a polarităţilor, a conexiunilor. Nu pledez aici pentru zona GRI, dar, în materie de viaîă, reuşita este dincolo de alegerea nuanţei, adică alb sau negru, polii.
Pledez pentru un gram de înţelepciune. Ne scuteşte de ireal. Nimeni nu se defineşte doar prin sine. Succes.