N-aș putea răspunde clar la întrebarea dacă ascult sau nu muzică atunci când citesc. Câteodată da, alteori nu, depinde de carte, depinde de stare, depinde și de context. Dacă zgomotul de fundal e deranjant, dacă sunt în metrou, avion, tren, sală de așteptare pe undeva, atunci da, cu siguranță îmi voi scoate căștile și voi da play la muzică. Dacă sunt acasă, unde (teoretic) e liniște și pace, mă gândesc de două ori înainte. Atunci muzica chiar trebuie să se potrivească cu cartea.
CÂȘTIGĂTOARE: ANDREEA TUDOR
E un fel de soundtrack al cărții. Cel mai simplu e să alegi muzicile din carte. Cum să nu dai play la Norwegian Wood de la Beatles când citești cartea cu același titlu de Murakami? Avem aici un playlist întreg din cărțile lui Murakami, îl știți deja. Vă amintiți când vă povesteam de Booktrack, aplicația care adaugă sunet cărților?
Sau, când știi că Doors și-au luat numele de la Doors of Perception, asculți Light my Fire când îl citești pe Huxley. Sau albumul ăsta genial, ca un trip, In the Aeroplane Over the Sea, atât de subtil legat de Anne Frank? Citindu-l pe Burroughs, n-are cum să nu-ți vină în cap toate proiectele muzicale în care a fost implicat, alături de Kurt Cobain, U2 sau mulți alții (detalii). Sau, cu Frumoșii învinși ai lui Cohen în față, melodiile lui îți sună inevitabil în minte sau în căști.
Uneori legăturile nu-s atât de evidente. De exemplu, toți avem perioade și perioade de obsesii muzicale. Radiohead, UNKLE, Depeche Mode, Telepopmusik, Archive, Sigur Ros și, întotdeauna, Pink Floyd, ca să le enumăr doar pe câteva din cele personale. Așa că, asculându-i când citesc, automat apar legături, senzații și muzica devine subtil parte din carte.
CONCURS! Pentru că muzica ne inspiră întotdeauna și, în combinație cu cărțile, efectul e unul minunat, avem pentru voi o pereche de căști Calvin Klein Jeans foarte frumoase și elegante, oferite de prietenii noștri de la Fashion Days, cel mai mare club de shopping din Europa de Est (Urmărește-i și pe Instagram și Facebook).
Pentru a le câștiga, trebuie să ne spui într-un comentariu aici pe site cum funcționează la tine legătura dintre cărți și muzică. Ce asculți atunci când citești? Ai vreo melodie pe care o asociezi cu o carte anume? Ai vreo amintire specială cu legătura carte-muzică? Lasă-ne și-un link la YouTube dacă vrei să ascultăm și noi.
Câștigătorul va fi ales prin tragere la sorți dintre cei care respectă cerința concursului. Trebuie să ne și placă răspunsul, nu? Este obligatoriu să vă semnați cu numele real și complet și să folosiți o adresă de e-mail validă. Deadline: marți, 5 martie. Succes!
Ascult muzica in timp ce citesc in marea majoritate a timpului. Dar asta se intampla mai ales cand citesc in locuri unde este zgomot: in metrou, tramvai etc. Acum citesc “Cartea pierduta a vrajitoarelor” si ascult Jazz & Blues. Nu stiu daca se poate spune ca ar avea o legatura cu ceea ce scrie in carte dar asta este genul de muzica pe care il agreez in timp ce citesc.
Mi-ar placea sa citesc si-n liniste, dar se intampla prea rar, pentru ca sunt exigenta in ceea ce priveste linistea. Asadar, recurg la a-mi provoca singura zgomotul de fundal. Si pentru ca-mi place sa merg dincolo de cuvinte, cat mai adanc, nu-mi aleg muzica fluida, cuminte, ciripitoare. O aleg pe cea pasiv-agresiva, care-mi hraneste cuvintele cu lingurita pana la refuz. Care-mi dilata, cu perspicacitate si finete, pupilele. Multumesc!, NASA Voyager, with your stellar music, pentru ca ma faci sa simt macrocosmosul lui Steiner atat de suculent si corporal!
De cele mai multe ori cand citesc o carte, imi ia foarte mult timp sa gasesc muzica ce i se potriveste. Acum citesc The Picture of Dorian Gray, si inca nu am gasit nimic de ascultat 🙁 Daca nu gasesc muizica potrivita cartii, prefer sa citesc fara. Muzica pentru o carte e la fel ca vinul pentu o masa. Daca nu gasesc combinatia perfecta, in care “ingredientele” se potenteaza reciproc, prefer sa savurez doar jumatate de pahar. Jumatatea plina, bineinteles 🙂 Un exemplu de situatie in care lucrurile s-au potrivit ar fi Martin Page, Despre ploaie: http://www.youtube.com/watch?v=qPedavyqUOs . Melodia a fost pe repeat tot timpul.
La mine, din pacate sau poate din fericire nu functioneaza multi tasking-ul. Atunci cand citesc, numai citesc! Se mai intampla (acum, din ce in ce mai des) ca o carte sa-mi transmita un mesaj venit prin o muzica a mintii! Atunci ma opresc, imi inchid ochii si incepe visarea. …si de fapt atunci abia mi se deschide cartea in profunzimea si misterul ei. Prima data cand mi s-a intamplat, dupa ce am terminat cartea am citit si recenziile. Este vorba despre o carte geniala, de inceput a unui mare autor englez. Recenziile spuneau ca-i o carte mediocra, dar mesajul ascuns al cartii a fost atat de profund incat putini, cu mare durere va spun, au putut intelege de fapt viata si energia acelei carti!
Si da, ati spus frumos acolo: muzica insoteste cartile!
Despre muzica in sine, poate, ne veti da ocazia va vorbim la un alt concurs :).
Sunt o fire melancolica si imi plac cartile de dragoste care se termina intotdeauna cu happy end.Cand descopar o melodie care imi place, am obiceiul sa o ascult la nesfarsit.Acum, de exemplu, nu ma mai satur de Dulce Pontes – Cancao do mar- si, cand citesc, o ascult in surdina.
http://www.youtube.com/watch?v=g9SaXkQbQ60
Foarte rar imi place sa ascult muzica in timp ce citesc. Asadar, optez pentru a face aceste 2 lucruri odata doar cand sunt in vreun mijloc de transport. 🙂 Ador insa ascult muzica aunci cand merg pe jos si fac acest lucru cam tot timpul!
Eu am ascultat melodia asta : http://www.youtube.com/watch?v=cl_3Ln0qhcI pe repeat cand am citit We need to talk about Kevin de Lionel Shriver , ca sa pot acoperi zgomotul din mijloacele de transport . Dar mi s-a parut ca se potriveste de minune , asa ca imi puneam castile inainte de a relua lectura.
Adevarata si deplina placere a cititului o simt doar atunci cand totul se petrece intr-o ambianta potrivita pe care incerc sa mi-o altcatuiesc fie ca citesc in intimitatea propriei canapele, pe un scaun dintr-un tramvai sau sprijinindu-ma de usa vagonului de metrou. Imi inventez in felul acesta un fel de paravan intre lumea de afara si lumea in care sunt doar eu si cartea mea sau eu in cartea mea.
Reteta sonora depinde mai mult de starea de spirit decat de cartea pe care o citesc. Poate fi jazz, poate fi Pink Floyd, poate fi la fel de bine Chpin, Ceaikovski sau Schubert. Important e ca paravanul sa fie frumos si sa-mi creeze spatiul intim necesar.
Eu citesc in liniste pentru ca atunci cand citesc se aude totul in capul meu. E ca un film. Voi ascultati muzica in timp ce va uitati la un film? Eu cand citesc sunt acolo cu personajele, ma sperii, alerg, imi pun mainile la urechi cand tipa, rad zgomotos la glumele lor..eu cand citesc traiesc in alta lume si “ascult” muzica textului.
In mintea mea, o carte cu soundtrack este definitia unui film perfect. Sau cel putin…perfect pentru mine. Imi imaginez scenele din carte mai usor cu ajutorul muzicii si astfel interpretez totul asa cum imi face placere. Practic creez.