Bun de Tipar. Gala Industriei de Carte din România este un eveniment anual care premiază excelența din domeniul industriei editoriale autohtone cu scopul de a face cunoscute publicului larg cele mai bune produse editoriale românești dintr-un an și, implicit, de a promova și încuraja lectura. În 2014, decernarea premiilor Galei Bun de Tipar a avut loc acum o săptămână, la Aula Bibliotecii Naționale a României.
Printre câștigători s-au aflat Cosmin Bumbuț (la categoria Cea mai frumoasă carte), Adrian Schiop (la categoria Cea mai bună carte a anului – beletristică), Adriana Babeți (la categoria Cea mai bună carte a anului – nonficțiune), Florin Bican (la categoria Cea mai bună carte a anului – carte pentru copii și tineret), Corneliu Iațu (la categoria Cea mai bună carte a anului – carte de specialitate), Dinu Pillat (la categoria Cea mai bună carte netipărită – audiobook), Eva Scognamiglio (la categoria Cea mai bună carte netipărită – ebook), Lucian Boia (la categoria Bestsellerul anului) – pentru întreaga listă a câștigătorilor intrați aici.
Credem că este foarte important acest proiect în peisajul nostru cultural și, prin urmare, ne bucurăm că există, iată, de trei ani. Am vrut să aflam mai multe despre această Gală, despre cum a luat naștere proiectul, despre ce înseamnă un eveniment de o asemenea anvergură, despre cum a fost primit acesta în lumea editorială românească, despre ”culisele” evenimentului și multe altele.
Și cine ne putea răspunde la întrebări mai bine decât cele care l-au pus prima dată pe hârtie, Oana Boca și Ioana Gruenwald (împreună sunt Headsome Communication)? 🙂
Cum, când și cu ce intenții a pornit la drum Gala Bun de Tipar?
Ioana Gruenwald: Oana Boca frământa ideea asta de câtva timp şi pur şi simplu s-a nimerit să vorbească despre el cu mine. Intenţia era – şi rămâne – aceea de a încerca o abordare pozitivă a situaţiei de pe piaţa de carte: există o criză reală, economică, există o criză a lecturii, există multe neajunsuri în acestă zonă. Dar există, pe de altă parte, şi realizări remarcabile, la baza cărora se află munca a sute de profesionişti: autori, editori, redactori, traducători, graficieni, ilustratori, librari, bibliotecari, tipografi – de ce să nu le dai şansa unei recunoaşteri?
Ce înseamnă Gala Bun de Tipar? Pentru public, pentru profesioniștii industriei de carte, pentru voi, personal.
Oana Boca: Pentru public, Gala e unul dintre evenimentele „tinere” pe care oamenii încă învață să le recepteze și să le așeze în contextul mai larg al întâmplărilor cu trofee și cărți din România.
Pentru profesioniștii industriei de carte autohtone, e o provocare (da, aș fi vrut să evit cuvântul acesta, dar nu găsesc altul mai potrivit), e ocazia aceea când o parte dintre instituțiile care compun industria de carte din România învață să-și testeze nervii ediții la rând, chiar dacă nu au câștigat încă vreun premiu – o fac, însă, fiind convinși de faptul că nimeni nu a făcut dinainte cărțile. O fac pentru că, da, există mari premii pe care le bănuim cu toții dinainte (serios, anul acesta, cine și-ar fi imaginat că Adriana Babeți nu o să ia un premiu pentru Amazoanele!), dar, cu toate acestea, simt că e loc și pentru surprize (vedeți premiul care i-a revenit Mădălinei Diaconu, pentru volumul De gustibus. Breviar de gastrosofie – câți auziserăm înainte de Gala de acest excelent volum și câți ne-am fi imaginat că o să îl regăsim în lista câștigătorilor?).
Adriana Babeți și Horia-Roman Patapievici pe scenă la Gala Bun de Tipar 2014
Câștigătorii Galei Bun de Tipar, ediția a III-a, 2014
Ce presupune organizarea unui asemenea eveniment? Ați simțit vreodată, în decursul celor trei ani, că vă luptați cu morile de vânt?
I.G.: Morile sunt în faţa ta, în orice moment, când zici că ai potolit-o pe una, se-nvârte alta, şi tot aşa. Nu asta ar fi problema cea mai mare, este în fond un exerciţiu declanşator de adrenalină. Inerţia şi tăcerea, lipsa de reacţie, nepăsarea sunt pericolele care te pot face să renunţi. Am ajuns şi la ediția a III-a și uite că încă mai rezistăm.
Pe scurt, ce s-a schimbat de-a lungul edițiilor?
O.B.: De la o ediție la alta, am variat componența juriului și am încercat să delimităm cât mai corect categoriile de premii – acesta este motivul pentru care, de exemplu, la ediția I exista o mare categorie de premii numită „Cea mai bună carte de NONFICȚIUNE a anului”, iar acum, la ediția a III-a, am propus 3 sub-categorii pentru acest domeniul important al pieței de carte: „nonficțiune”, „carte de știință” și „carte de popularizare”. De asemenea, regulamentul s-a așezat de la o ediție la alta, baza de date a crescut, regia spectacolului de decernare a premiilor s-a îmbunătățit. Și, cred eu, s-a mai schimbat ceva: disponibilitatea instituțiilor care compun piața de carte autohtonă pentru acest tip de competiție.
Cocktailul de dinainte de decernarea premiilor Galei Bun de Tipar 2014
Să fiu și puțin cârcotașă. Într-o țară mică, cu o literatură mică și un public tot mai redus, cu probleme socio-politice din ce în ce mai acute, cine ar finanța Gala Bun de Tipar și de ce?
I.G.: Întrebarea conține și argumentele răspunsului: ţară mică, public în scădere, probleme acute, da, din cauza acestor factori şi încă mulţi mulţi alţii, în România se citeşte puţin şi prost. Finanţările astea de care tot vorbim de dimineaţa până seara sunt fie de la stat, fie din zona privată, fie de la Uniunea Europeană. Oricum ar fi, ele reflectă un interes al celor care dau banii de a sprijini, promova, încuraja o zonă sau alta. De obicei o zonă în suferinţă. În cazul nostru, e vorba de ceea ce statisticile numesc atât de sugestiv Obiceiul lecturii. În alte ţări această desuetă îndeletnicire este pe primele locuri la capitolul petrecerea timpului liber. Noroc că la noi nu se fac asemenea statistici.
Serios vorbind, cred că avem motive serioase de îngrijorare la acest capitol şi că la noi promovarea lecturii se face doar accidental şi contextual, în niciun caz pe baza unei strategii. Proiectul nostru îşi propune să adune tot ce este ”bun şi frumos” ca produs al pieţei de carte, în ansamblul ei, şi să-l aducă o dată pe an în atenţia breslei şi publicului larg.
Cât de deschise sunt instituțiile culturale ale statului în raport cu acest eveniment?
O.B.: Televiziunea publică ne ajută cu realizarea filmelor pe care le proiectăm în cadrul spectacolului de gală și ne răsfață cu o emisiune, difuzată pe TVR 1, într-o zi și la o oră foarte bune: anul acesta – sâmbătă, 24 mai, începând cu ora 10.00.
Ceremonia de decernare a premiilor în cadrul Galei Industriei de Carte din România se ține, de la debut, în Aula Bibiliotecii Naționale, iar asta e un semn de deschidere din partea Ministerului Culturii, instituția care administerează spațiul respectiv.
Apoi, anul acesta, ne-am bucurat de sprijinul ARCUB, ei au acoperit aproximativ 70% din premiile în bani ale competiției. ICR a susținut, de asemenea, două premii. Și tot anul acesta, AFCN ne-a scos realmente din impas.
Cu toate acestea, suntem departe de situația aceea de normalitate, în care știi că există fondurile necesare desfășurarii următoarei ediții a Galei, singura grijă rămânând organizarea competiției și a ceremoniei de decernare a premiilor. Noi încă ne șantajăm emoțional prietenii să ne ajute gratis în acest proiect.
Fotografie din timpul primei jurizări – Ioana Gruenwald, Simona Kessler, Ciprian Isac
Alegerea câștigătorilor Galei Bun de Tipar 2014. În imagine, Oana Boca, Ioana Gruenwald, Simona Kessler, Ciprian Isac, Luminița Corneanu, Vlad Puescu, Oana-Valentina Suciu, Laura Grunberg, Matei Martin
Am observat că juriul este diferit la fiecare ediție (cu mici excepții: Simona Kessler – care a făcut parte din juriu în cei trei ani, Daniel Nazare – în juriu la prima ediție și la cea curentă, Laura Grünberg – la ediția din 2013 și 2014). De ce ați optat pentru un juriu fluctuant?
I.G.: Nu cred în juriile permanente, aşa cum nu cred într-un regulament care nu se poate schimba de la o ediţie la alta. Piaţa de carte este mai mult ca niciodată într-o perioadă de transformări, trebuie să le urmărim cu atenţie şi să ne adaptăm la ele. Cine se uită la Regulamentul acestei Gale şi la membrii juriilor vor constata acest interes al nostru de a ne adapta mersului lucrurilor.
Încă o ”ciudățenie”: trei etape de jurizare. Voi chiar nu vreți să aveți viață personală în perioada aprilie-mai 🙂 – deși, din fotografiile postate pe site de la prima jurizare, pare că vă cam distrați. Lăsând gluma la o parte, cum funcționează aceste etape de jurizare?
O.B.: Cele trei etape de jurizare reprezintă un parcurs firesc: când îți propui să premiezi excelența, parcursul nu e simplu: ai nevoie de întâlniri repetate, îți trebuie răgaz.
Prima etapă de jurizare, Gala Bun de Tipar, 2014. În fotografie, Laura Grunberg, Carmen Mușat, Matei Martin, Silvia Colfescu, Oana-Valentina Suciu
Dintre cele zece categorii de premii (plus separat două premii speciale), mi-a atras atenția cea de-a noua: Bestseller românesc – cel mai vândut titlu al anului. Cine vă furnizează datele vânzărilor? Ce înseamnă, în cifre, un bestseller românesc?
I.G.: E bine să ştii care este cel mai vândut titlu românesc al anului – atât pentru editură, cât şi pentru autor sau pentru analiştii care ar trebui să urmărească tendinţele pieţei. În lipsa unor statistici elementare, pentru stabilirea acestui premiu facem un sondaj în rândul celor mai importante lanţuri de librării.
Cum a fost anul 2014 în ceea ce privește înscrierile față de anii precedenți?
O.B.: Gala Industriei de Carte din România „Bun de Tipar” e un proiect care a crescut simțitor de la o ediție la alta: am avut peste 70 de instituții înscrise la prima ediție, peste 100 la a doua ediție si peste 120 la cea din acest an. Reacțiile cele mai de studiat vin dinspre această cea mai recentă ediție: pe de o parte, am dat piept și cu refuzul unor edituri medii de a se mai înscrie în competiție, pe logica „de ce să mă mai înscriu, dacă la primele ediții nu am luat nici un premiu?”, dar am înregistrat și cel mai semnificativ număr de edituri noi care s-au înscris pentru prima dată în concurs.
Cocktailul de dinainte de decernarea premiilor Galei Bun de Tipar 2014
Din culise, așa: ce v-a surprins plăcut în acești trei ani de organizare a Galei Bun de Tipar?
I.G.: Pe mine personal mă surprinde întotdeauna plăcut când, la cocktailul de dinaintea Galei, cineva vine la mine să ciocnim un pahar şi nu să-mi reproşeze vreo gafă de organizare. Şi mă mai surprind plăcut cei care – deşi nu au fost în anul respectiv nominalizaţi sau premiaţi – ne urează succes în continuare.
Cum vedeți evoluția evenimentului pe viitor?
O.B.: M-aș bucura să ni se alăture noi susținători, de fapt, e vital să se întâmple asta, ca să putem mări echipa și să încetăm să ne mai hărțuim emoțional prietenii să ne ajute gratis. Apoi, m-aș bucura ca toți cei care s-au înscris în competiție la oricare dintre ediții și nu au câștigat, dincolo de supărarea absolut normală de a nu fi primit unul dintre marile premii, să accepte faptul că aceea a fost decizia pe care juriul a luat-o în mod obiectiv. Cu alte cuvinte, așa cum am mai spus-o, m-aș bucura să crească sentimentul conștiinței de breaslă în rândul instituțiilor care compun industria de carte din România, oricât de utopic sau propagandistic riscă să sune gândul acesta.
