De ieri, vuiește târgul că USR (Uniunea Scriitorilor din România) a propus pentru Premiul Nobel pentru Literatură patru scriitori români într-o ședință de vineri, 24 ianuarie 2014. Alegerile sunt Mircea Cărtărescu, Nicolae Breban, Norman Manea și Varujan Vosganian. Vă surprinde selecția? Și pe mine, parțial.

Mai întâi, câteva ”date tehnice”, să avem imaginea de ansamblu.

Cum se fac propunerile pentru Premiul Nobel? Procesul este același pentru orice Premiu Nobel și se îndeplinesc următorii pași: Comitetul Premiului Nobel pentru Literatură* trimite, în luna septembrie a fiecărui an (în cazul nostru, pentru premiul din 2014, în septembrie 2013), invitații scrise persoanelor autorizate (membri ai Academiei Suedeze și ai altor academii, instituții și societăți similare acesteia; profesori de literatură sau lingvistică de la universități; laureați precedenți ai Premiului Nobel ș.a.) să nominalizeze candidați la Nobel (este interzis să se auto-nominalizeze). Mențiune: este permis să fie trimise propuneri și de către cei care n-au primit o invitație oficială, dar fac parte din cercul celor autorizați prin profesia sau funcția pe care o dețin.

nomination_lit

Sursa

Până pe 31 ianuarie, propunerile trebuie trimise Comitetului Premiului Nobel pentru Literatură, urmând ca în aprilie aceștia să selecteze 15-20 de candidați, iar în luna mai această listă să fie restrânsă la 5 scriitori**. Până în septembrie, membrii Comitetului Premiului Nobel pentru Literatură citesc operele scriitorilor de pe lista scurtă, întocmesc rapoarte individuale și au discuții cu privire la meritele unui scriitor sau ale altuia. În octombrie se anunță numele câștigătorului Premiului Nobel pentru Literatură din anul respectiv (acesta trebuie să primească mai mult de jumătate dintre voturile membrilor Comitetului), iar pe 10 decembrie are loc faimoasa ceremonie de decernare a Premiului.

USR-SIGLA-

Propunerile înaintate de USR

Luând toate aceste amănunte în calcul, este de la sine înțeles că USR a primit invitația de a propune scriitori din partea României (găsiți confirmarea acestui fapt în comunicatul de presă emis cu ocazia ședinței Comitetului Director al USR).

Cine sunt cei care i-au ales pe Mircea Cărtărescu, Nicolae Breban, Norman Manea și Varujan Vosganian? Păi, din Comitetul Director mai sus numit fac parte următorii: Nicolae Manolescu, preşedintele USR; Varujan Vosganian, prim-vicepreşedintele USR; Gabriel Chifu, vicepreşedintele USR; Adrian Popescu, membru din partea Filialei Cluj; Cassian Maria Spiridon, preşedintele Filialei Iaşi; Dan Mircea Cipariu, preşedintele Filialei Bucureşti – Poezie; Aurel Maria Baros, preşedintele Filialei Bucureşti – Proză; Mircea Mihăieş, membru din partea Filialei Timişoara.

Contactat de Mediafax, Nicolae Manolescu a ”dezvăluit” că cei patru scriitori au fost aleși după niște criterii extrem de generale: ”valoarea lor şi traducerile în limbile străine”.

breban-cartarescu-manea-vosganian

Sursa

Câteva nelămuriri personale

Acum, nu mă înțelegeți greșit, nu dau în cap nimănui, doar încerc să înțeleg ce se întâmplă în jurul meu.

Că Nicolae Manolescu a dat un răspuns evaziv în loc să enumere niște criterii valide – care, nu-i așa, ne-ar fi bucurat pe toți – este, să zicem, pardonabil. Până la urmă, nu știu dacă are neapărat obligația (morală) de a face asta. Că l-au propus, din nou, pe Mircea Cărtărescu, nu mă miră – susțin alegerea! Că a apărut în cărți Norman Manea e de bine! – doar este unul dintre cei mai valoroși (sic!) scriitori pe care-i avem și culmea, e și destul de cunoscut în străinătate (toate ziarele online amintesc, de exemplu, de momentul în care Mario Vargas Llosa l-a numit Un scriitor superb).

Însă am o mică problemă cu celelalte două alegeri: Nicolae Breban și Varujan Vosganian.

Nicolae Breban este, într-adevăr, unul dintre cei mai cunoscuți și prolifici scriitori români. Totuși, din cunoștințele și lecturile mele sumare, știu că este un autor greu de digerat, popular în comunism dar dificil de citit acum, în afara contextului. Mie nu-mi place cum scrie, am avut mereu noduri în gât când l-am citit, dar asta nu-i relevant (mi s-a mai întâmplat și cu alți nominalizați la Nobel). Traducerile însă, din câte știu, sunt notabile mai ales în ceea ce privește romanul de debut, Francisca, iar după căderea comunismului, e cam tăcere. Așadar, de ce Breban? Câți cititori ar putea avea o carte a lui Breban în altă țară?

(Dacă ar fi fost după mine – nu că mi-aș dori – , l-aș fi propus în locul lui pe un Radu Cosașu sau pe un Ștefan Agopian.)

Cât despre cea de-a doua alegere, mă încearcă multe gânduri. Mai sus, aminteam că din Comitetul Director al USR face parte și Varujan Vosganian, chiar în funcție înaltă (prim-vicepreședinte). De altfel, preambulul cu propunerile pentru Premiul Nobel are scopul de a înainta principala mea nelămurire: dacă în ”regulament” se precizează că persoanele autorizate n-au voie să se auto-propună, cum a ajuns Vosganian să fie ales? Ipoteza ”Prezumția de Nevinovăție” ar fi că a fost ales de ceilalți membri ai Comitetului USR și votat in absentia. Sau că s-a abținut de la vot. Sau poate a votat împotrivă, cine știe? Oricum …

barney-confetti

Deși Varujan Vosganian este cunoscut mai ales ca politician, chiar este un scriitor apreciat, citit și susținut de critici. Cartea șoaptelor, care și nouă ne-a plăcut foarte mult, este considerată, dintre volumele sale de poezie și proză (numai 6 la număr), cea mai bună și a fost tradusă în câteva limbi. Dar de aici și până la Nobel, să-mi fie cu iertare, mai este cale lungă. Nu de alta, dar Haruki Murakami sau Philip Roth își așteptă rândul de ceva timp.

Două propuneri irosite, zic eu. E ca și când ai prins peștișorul auriu și i-ai dat drumul în apă. Dați cu pietre și apărați-i, dacă vreți. Eu tot nu înțeleg: vrem un Nobel sau nu? Mă rog, discuția cu obsesia pentru Nobel o purtăm cu altă ocazie.

Și a propos, începem niște pariuri? 🙂 Cine credeți că ar avea șanse reale să ajungă pe lista scurtă?

 

*Membrii Comitetului Premiului Nobel pentru Literatură de anul acesta sunt de găsit aici.

**Toate aceste liste sunt făcută publice după 50 de ani. De exemplu, la începutul lui ianuarie 2014 a fost publicată lista scurtă din anul 1963.

6 comentarii
  1. Avatartibi

    Vosganian a scris o saga a armenilor care a impresionat nu numai pe cititorii români, dar prin traduceri în limbi de circulaţie şi pe cititori de pe alte meridiane, din Israel până în America de Sud. Nu trebuie uitat că în romanul său, autorul tratează între altele cu multă sensibilitate, sinistra problemă a genocidului armenilor de către otomani în anii primului război mondial.Acest genocid,multă vreme ignorat în perioada interbelică,negat vehement şi acum de statul turc a stârnit multă indignare în lumea civilizată.Dintre toţi patru, spre surprinderea multora, îi dau cele mai mari şanse lui Vosganian,prin talentul căruia o intregă istorie tragică a unui popor se perindă în paginile cărţii. Nici Hertei Muller nu i se acordau multe şanse, dar surpriza s-a produs.Într-o lume globalizată,doar teme universale general umane pot stârni interesul şi nu doar acrobaţii stilistice, mai mult sau mai puţin reuşite

    Reply
  2. Avatarzincabeiu

    Daca ar fi sa votez,l-as prefera, de departe, pe Varujan Vosganian.De la “Un veac de singuratate” bucuria estetica n-a mai fost atat de mare…

    Reply
  3. AvatarNERO

    In locul lui Cărtarescu, Marko Bela şi e rezolvată: un român, un maghiar, un evreu şi un armean. Doar, doar s-o alege.

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *