Întâmplător, am zărit ieri pe pagina de Facebook a Bookaholic-ului mesajul unei cititoare care ne cerea ajutorul, spunând: ”vreau sa fac un cadou frumos mamei soacre. nu este o soacră cum este în povestiri, este o doamnă minunată, plină de bunătate și cu multă credință în Dumnezeu… plus că citește foarte mult, extraordinar de mult… vreau ceva recomandări (cărți pentru suflet, cărți bune). Mulțumesc”. Mi-am zis vai, ce frumos! Felicitări pentru soacră, e cam rară din câte am auzit :). Și am început să mă gândesc ce cărți i-aș recomanda.

Inițial, ca de obicei, vroiam să-i răspund într-un comentariu. Dar imediat m-am gândit că poate sunt mai mulți oameni în această situație, oameni care poate nu au cont de Facebook, așa că m-am hotărât să scriu un material. Cuvintele-cheie după care m-am ghidat în lista de mai jos sunt: cărți pentru suflet, cărți bune, credință, multe lecturi. Și, evident, cărți pe care le-am citit.

 

Domnul Ibrahim şi florile din Corande Eric-Emmanuel Schmitt – o cărticică faină, un fel de bildungsroman care urmărește traseul pe care-l parcurge micul Moise în drumul spre maturizare. Sigur, întocmai precum toate cărțile lui Schmitt, așa cum spuneam mai demult, găsim în acest volumaș de 80 de pagini candoare, inocență, sentimentalism, iubire, frânturi de filosofie (a vieții, dacă vreți), spiritual, ciocnirea dintre credințe și, implicit, culturi. Te scutură puțin și te farmecă. Am mai spus-o: fie el considerat un Paulo Coelho puțin mai avansat, mie îmi face plăcere să-i citesc cărțile lui Schmitt. Și, din propria experiență, vă confirm că și soacrele îl gustă (eu am făcut cadou Oscar și Tanti Roz și a avut succes 🙂 ). Cronica volumului aici și câteva impresii personale aici.

Trenuri cu prioritatede Bohumil Hrabal – să continuu pe linia personajelor principale-copii (sigur, nu merg la oricine poveștile de acest tip, dar alegeți voi). Cum spune Cristina în cronica la această carte, ”(…) romanul-nuvelă ”Trenuri cu prioritate” e ceva mai puțin antrenant; nu îi lipsesc însă personajele bine definite, în ciuda duratei de numai 120 de pagini, nici situațiile de un comic negru-absurd, nici momentele de nostalgie, nici un pic de comedie, nici drama. E o cărticică de citit într-o scurtă călătorie cu trenul, uitându-te în fiecare stație după nasturii lucioși ai elevului la calea ferată Miloš Hrma si încercând să ghicești în spatele geamurilor din gări dacă vreun impiegat ștampilează în acel moment fundul vreunei telegrafiste”.

Iar dacă pui la socoteală că după această carte s-a făcut și un film (1966), al cunoscutului regizor Jiri Menzel (a luat singurul Oscar din cariera lui pentru el), și că soacra ta este posibil să-l fi văzut deja, nu credeți că ar fi frumos să citească și volumul în cauză?

Kinderlandde Liliana Corobca – am o slăbiciune pentru naratorii-copii și trebuie să vă împăcați cu asta :). Kinderland vorbește despre problema migrației – părinții plecați la muncă în străinătate și ce se întâmplă cu ai lor copii rămași acasă (mai ales dacă sunt singuri). Se întâmplă în Moldova, atât de aproape de zilele noastre de parcă ai trage cu urechea la ce spun vecinii sau te-ai uita pe gaura cheii (sau peste gard). Înduiosătoare, bine scrisă, problematizantă, dialoguri candide, naive, ”ca-n viață”, dramatică, o lume săracă, un univers al copilăriei sub semnul incertitudinii și multe altele sunt cuprinse aici. Nu cred că are cum să nu placă soacrelor voastre, mai ales că ele au trăit vremuri la fel de grele și pot înțelege foarte bine ce se petrece în carte. Dacă citesc multă literatură străină, este posibil să fiți apreciați că le-ați dăruit ceva din literatura română contemporană. Cronica aici.

Lapte negrude Elif Shafak – ei bine, dacă am început cu povești cu și despre copii, care vor ajunge la inima soacrelor voastre, atunci să ne îndreptăm și spre cărțile despre mame și dificultatea acestei ”misiuni”. Așa, să vadă că le apreciați :). Deși este vorba despre depresia post partum, despre alegerile grele din viață (să te dedici copiilor sau carierei, în general), despre lumea de dinainte de sosirea copiilor, deși este sensibilă, atinge probleme spinoase, intime, cartea nu este deprimantă, nu te apasă, dimpotrivă, îți dă o perspectivă validă asupra lucrurilor cu care se confruntă orice femeie. Merită citită! Pentru mai multe date despre aceasta, citiți de aici cronica.

Atenție! Să nu vă treacă prin minte să le dați cadou Onoare, de aceiași autoare, mai ales dacă sunteți femei – pentru că asta ar însemna că soacra voastră are un fiu, iar scena deschiderii cărții implică o mamă care este înjughiată de fiul ei pentru că este bănuită de adulter. Nu ați vrea să o indispuneți sau să o puneți pe gânduri, nu? 🙂 Dacă știți că apreciază exclusiv literatura de bună calitate, fără să se identifice cu personajele de acolo, atunci aveți voie.

Inima cusută, de Carole Martinez – tot o mamă personaj principal, dar într-un context și într-o scriere ceva mai diferită. Dacă știți că dumnealor apreciază realismul magic (le întrebați așa, într-o doară, dacă le place Marquez), atunci aceasta este cartea potrivită. Unde mai pui că Frasquita Carasco, personajul principal, are un fel de putere magică strâns legată de mânuirea acului și a țesăturilor (dacă soacrele voastre sunt croitorese sau sunt experte în cusături, poate fi o modalitate să le demonstrați că le iubiți pentru asta). Iar istoria ei și a copiilor ei, deși plină de încercări, dramatism, greutăți de tot soiul și întâmplări fantastice, se citește pe nerăsuflate, pe cuvânt! (cronica cărții aici).

Patru femei, patru poveștide Aurora Liiceanu – pentru că ne place să citim despre femei, fie că sunt scriitoare sau profesează într-o altă artă. Volumul de față reunește poveștile a patru femei (cum v-ați dat seama din titlu) cunoscute: Coco Chanel (1883-1971), creatoare de modă, Elisaveta Bagreana (1893-1991), poetă din Bulgaria, laureată a Premiului Nobel, Cecilia Cutescu-Storck (1879-1969), pictoriță, și Lee Miller (1907-1977), fotomodel devenit fotograf de război. Fiecare este adusă în discuție pentru a acoperi patru elemente dominante în viețile noastre: banii, iubirea, puterea și aventura. Toate, din patru țări diferite: Franța, Bulgaria, România și America. Este un studiu de caz interesant!

Cealaltă jumătate. Creativitate și relații intime, volum coordonat de Whitney Chadwick şi Isabelle de Courtivron – dacă tot am amintit mai sus de studiu de caz, iată, aici avem 13 cupluri de artiști și scriitori, unii celebri, alții mai puțin cunoscuți. Analizele sunt extrem de diferite, realizate de teoreticieni diferiți, însă, împreună, conturează relațiile dintre el și ea în raport cu percepțiile asupra operelor lor. Pentru o soacră interesată de demitizarea artistului solitar și egoist. Cronica aici.

Timp al inimii: Ingeborg Bachmann – Paul Celancorespondenţă – pe scurt, un schimb de scrisori ce stă mărturie iubirii intense dintre cei doi scriitori, dincolo de angajamentele ”oficiale”, o relație de dragoste sfâșietoare ce culminează cu moartea celor doi. Pentru o soacră cu mintea și inima deschise. Detalii aici.

Iubita locotenentului francezJohn Fowles – să diversificăm, zic. Păi, cartea aceasta este pentru soacra dornică de experimente literare faine și de autori jucăuși. Căci Fowles este ghiduș aici, într-una dintre cărțile sale splendide, pe care am citit-o în facultate și pe care am devorat-o pur și simplu. Iar dacă nu-i plac experimentele, am o veste bună: poate rămâne cu povestea de dragoste cu iz de epocă victoriană sau cu aluziile pline de reproș la regimurile totalitare ale secolului XX. Sau cu ce vrea ea. Amănunte, evident, în cronică :).

Religia pentru atei, de Alain de Botton – în mesajul cititoarei noastre era menționat faptul că doamna soacră este o persoană religioasă care citește extraordinar de mult. Nădăjduiesc că, dacă are multe, multe lecturi, cel mai probabil are o doză mare de toleranță. Așa că Alain de Botton, filosoful vieții cotidiene, cel care scrie simplu și pe înțelesul tuturor, poate fi o ”lecție” interesantă și o lectură incitantă. De ce nu, poate chiar o provocare. Cronica aici.

Bonus

Pentru a nu fi acuzată că trimit femeile la cratiță (ar fi culmea!), pun aici și câteva cărți tare simpatice legate de universul culinar. Dacă soacrele voastre sunt gospodine get beget, dacă le place să gătească, să facă bucurii dulci și tot felul de minunății (ca la mama acasă), atunci iată și câteva recomandări: Carte de bucate, ospitalitate şi poveşti minunate de Margaret Yardley Potter (cronica aici), Dictatura gastronomică. 1501 de reţete de la 1935 de Constantin Bacalbașa (impresii aici), Cartea Regală de Bucate a Principesei Margareta a României (despre carte aici) și o apariție mai recentă, Dulciuri de poveste a Oliviei Steer (recenzie aici).

Voi ce cărți ați fi recomandat în locul meu? 🙂

 

bookaholic sustinut de carturesti stripe-01

Cărțile de mai sus se pot lua din librăria online Cărturești (click pe fiecare titlu). Dacă introduceți codul Bookaholic la orice comandă, veți beneficia de 15% reducere.

 

Sursă imagine principală

Eli Bădică

și-a încheiat studiile de licență la Facultatea de Litere, UB, Literatură Universală și Comparată, iar pe cele de masterat la SNSPA, Antropologie. În prezent, este redactor colaborator și la „Suplimentul de cultură” și „Revista Arte și Meserii”. Printre altele, managerul proiectului „Carte peste carte” al Asociației Paspartu. Pasionată de literatura contemporană, teatru, film, scris & altele.(credit foto: machromart)


2 comentarii
    1. Eli BădicăEli Bădică Post author

      Da, da, am vrut s-o includ pe listă, a fost una dintre primele cărți la care m-am gândit, dar am uitat când m-am apucat de scris :).

      Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *