Tag: bogdan ghiu

Ce e nou în lumea cărții din România: Mircea Cărtărescu premiat la Leipzig, nominalizările la Galele Premiilor Radio România Cultural și Observator cultural & altele

În cazul în care nu ați fost pe recepție, săptămâna aceasta a fost dominată de vești venite de la Leipzig, acolo unde Mircea Cărtărescu a fost premiat cu Premiul Cărţii pentru Înţelegere Europeană (Deutscher Buchpreis) în cadrul Târgului Internaţional de Carte de la Leipzig (unde și România are un stand fain). Ne-a bucurat tare mult să vedem că opera scriitorului român este atât de apreciată și recunoscută și peste hotare și îl felicităm călduros, cu această ocazie, pentru minunatul premiu! Citeşte tot articolul

„Poveşti cu scriitoare şi copii” la Librăria Humanitas de la Cişmigiu

Duminică, 14 decembrie, la ora 17.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bd. Elisabeta nr. 38), va avea loc lansarea volumului Povești cu scriitoare și copii, coordonat de Alina Purcaru, apărut recent în colecția „Ego-grafii” a Editurii Polirom, disponibil și în format digital.

La discuția despre relația cu scrisul și cu timpul după apariția copilului participă, alături de coordonatoare:

Bianca Burța-Cernat • Svetlana Cârstean • Domnica Drumea • Cristina Ispas • Angela Marinescu • Ștefania Mihalache • Carmen Mușat • Simona Popescu • Adina Rosetti • Georgiana Sârbu • Simona Sora • Elena Vlădăreanu

Moderator: Bogdan Ghiu

În volumul coordonat de Alina Purcaru, optsprezece poete, prozatoare și eseiste povestesc despre posibilitatea scrisului după apariția copiilor: firesc, uman, cu autenticitatea și curajul confesiunii. Textele vorbesc despre transformări profunde, care au atins și scrisul, despre relația cu lumea din jur, despre reușite și obstacole și nu în ultimul rînd, despre forme de dragoste și atașament – față de copii și față de propriile cărți. O scriitoare care este și mamă e inevitabil pusă în fața unui șir de decizii sensibile, iar Povești cu scriitoare și copii aduce la suprafață optsprezece mărturii despre încercările de fiecare zi, în care scrisul a rămas o prezență vitală, chiar și atunci cînd nu a (mai) fost o prioritate.

Autoarele volumului: Svetlana Cârstean, Adina Dabija, Ana Dragu, Domnica Drumea, Cristina Ispas, Luminiţa Marcu, Angela Marinescu, Ştefania Mihalache, Ioana Morpurgo, Viviana Muşa Augusto, Carmen Muşat, Simona Popescu, Adina Rosetti, Miruna Runcan, Georgiana Sârbu, Simona Sora, Mihaela Ursa, Elena Vlădăreanu

Alina Purcaru este redactor al revistei Observator cultural. A absolvit Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine din cadrul Universităţii Bucureşti şi a lucrat în presă, ca redactor la departamentul de cultură al ziarului Cotidianul. Este coautoare a romanului colectiv Rubik (Polirom, 2008) şi a publicat cronici de carte şi articole în presa culturală: Observator cultural, Dilema veche, Dilemateca, Noua literatură şi Suplimentul de cultură. Scrie frecvent pe site ul www.bookaholic.ro.


O „carte-epocă”: Mii de platouri. Capitalism şi schizofrenie 2 de Gilles Deleuze şi Félix Guattari

În 2013, la Editura Art a apărut al doilea volum al unei cărţi de referinţă din filosofia poststructuralistă şi deconstructivistă: Gilles Deleuze, Félix Guattari, Mii de platouri. Capitalism şi schizofrenie 2 (Mille plateaux. Capitalisme et schizophrénie 2), în traducerea lui Bogdan Ghiu. De altfel, cunoscutul traducător, eseist şi poet (din generaţia ’80) a făcut – prin traducerea celor două volume, cel dintâi apărut în 2008, la Editura Paralela 45, cu titlul Anti-Oedip. Capitalism şi schizofrenie) – o muncă titanică, recompensată anul acesta cu trofeul Observator cultural pentru traducere. Citeşte tot articolul

Ce e nou în lumea cărții din România: Casa Poeziei la FILIT, scriitorii invitați la FILTM, cărți românești traduse în străinătate și multe altele

În săptămâna 6 - 12 septembrie am avut parte de o altă avalanșă de știri faine în ceea ce privește lumea cărții din România. Mai întâi, veștile cu privire la FILIT 2014 - „Casa Poeziei”, un spațiu unde vor avea loc, în fiecare zi din festival, lecturi publice, proiecții video, audio și de filme documentare, toate legate de poezie și poeți. Apoi, aflăm, împreună, care sunt scriitorii invitați la cea de-a treia ediție a FILTM (Festivalul Internațional de Literatură de la Timișoara), care se va desfășura în perioada 22 - 24 octombrie 2014. Derulăm rapid: în cele ce urmează, veți mai citi despre dezbaterile europene de la București de pe 19 și 20 septembrie, participarea lui Vasile Tărâţeanu şi a lui Daniel Bănulescu la Târgul de Carte de la Lviv, rezidențele oferite în Elveția pentru traducătorii de literatură, Târgul Gaudeamus Carte Școlară, ediția a XII-a, care se va ține în Piața Universității între 17 și 28 septembrie, două cărți românești traduse în străinătate - Sexagenara și tânărul, de Nora Iuga, în Franța, și Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri, de Varujan Vosganian, în Bulgaria - și multe, multe altele. Să nu ratați noutățile editoriale ale săptămânii! Citeşte tot articolul

CDPL FEST 24

Vineri, 23 mai, de la ora 17.24, în Club A, va avea loc o nouă ediţie CDPL FEST. Recent nominalizat la Gala Bun de tipar, gala excelenţei editotiale româneşti, la secţiunea Cea mai bună campanie de marketing / PR / CSR, festivalul editurii Casa de pariuri literare îi va avea ca invitaţi pe Diana Bădica, Veronica D. Niculescu, Adela Greceanu, Bogdan Ghiu şi editura Vremea (stand şi prezentare). Citeşte tot articolul

Volumul “Ateliere ale modernității. Istorie intelectuală și filosofie franceză contemporană” s-a lansat la Institutul Francez

Marți, 11 martie, la ora 18.00, în Atrium-ul Institutului Francez din București (Bd. Dacia, nr. 77), a avut loc lansarea volumului Ateliere ale modernității. Istorie intelectuală și filosofie franceză contemporană, coordonat de editorii Bogdan Ghiu și Vlad Alexandrescu, volum apărut recent la Editura Polirom. La lansare a participat, alături de cei doi editori – cunoscuţi teoreticieni, eseişti, profesori orientaţi către spaţiul francez şi francofon – , şi directorul Institutului Francez, Stanislas Pierret, care a ţinut să marcheze importanţa aparte a publicării acestui volum-antologie de istorie a ideilor, istorie socială, teorie franceză contemporană.  

La microfon: Vlad Alexandrescu. Alături: Stanislas Pierret (în dreapta lui) şi Bogdan Ghiu (stânga)

  Antologia Ateliere ale modernității... reprezintă, aşadar, un experiment, un proiect-pilot în care se întâlnesc mize culturale diverse; el a fost posibil datorită sprijinului CNL – Centre National du Livre (Paris), care acordă burse, an de an, traducătorilor din limba franceză din întreaga lume. Cartea a fost publicată de Editura Polirom şi susţinută şi de ICR, o instituţie care ar trebui – aşa cum s-a spus la lansare – să aibă un rol important în sprijinirea proiectelor de acest tip – proiecte esenţiale pentru propagarea ideilor teoretice contemporane, dar care, datorită publicului de nişă cărora li se adresează, au nevoie în mod special de sprijin financiar. Ateliere ale modernității... reprezintă, aşadar, rezultatul palpabil al activității de un an (2012-2013) a primei ediții a Atelierului de formare avansată pentru tineri traducători români de știinţe umaniste și sociale de limba franceză. Cei zece traducători implicaţi în proiect au fost, de altfel, prezenţi la lansare, unde au putut, la final, să-şi prezinte propriul text tradus, dar şi punctul lor de vedere asupra acestei experienţe colective de traducere specializată. Ei sunt: Andreea Maria Blaga, Dragoş Jipa, Alexandru Matei, Daniela Măriucuţa, Maria Măţel-Boatcă, Speranţa Sofia Milancovici, Andreea Raţiu, Mihaela Gabriela Stănică, Raluca Vârlan, Lucia Vişinescu. Profesorul Vlad Alexandrescu a evocat tradiţia carteziană a filosofiei franceze contemporane, făcând o mică prezentare a influenţei lui Descartes în constituirea spiritul francez modern, dar subliniind şi faptul că raportul filosofiei româneşti cu filosofia lui Descartes a reprezentat, de-a lungul secolului XX, un semn al racordării României intelectuale la spaţiul cultural francez. Perioada comunistă, s spus el, a marcat o ruptură pentru continuarea în spaţiu românesc a filosofiei carteziene şi a moştenirii ei filosofice moderne, extrem de diverse şi de actuale în spaţiul francez (printre autorii continuatori se numărăr filosoful Jean Luc Marion, prezent în volum cu un text). Vlad Alexandrescu a ţinut să noteze importanţa muncii în echipă pentru formarea acestor traducători ca viitori traducători în ştiinţele umane, domeniu care necesită, în genere, o muncă de (in)formare şi de cercetare prealabilă, înainte de lansarea pe piaţă ca traducători cu drepturi depline.  

Coperta-Ateliere

  Bogdan Ghiu – eseistul şi reputatul traducător al filosofilor francezi poststructuralişti Derrida sau Deleuze – a continuat această linie a discuţiei, vorbind despre experienţa propriu-zisă de traducere a unor texte specializate, în mod particular dificile. Modul de abordare a textelor şi traducerii a fost diferit în cazul celor doi editori coordonatori, aşa încât, a mărturisit Vlad Alexandrescu, echipa a putut beneficia de experienţa de traducător de filosofie franceză poststructuralistă a lui Bogdan Ghiu, expert în „echivalenţa şi polisemia conceptelor”. Pentru Bogdan Ghiu însuşi, munca aceasta de echipă a fost revelatoare pentru o proprie „teorie” a traducerii, căci eseistul a declarat că, la capătul ei fiind, se gândeşte să scrie un mic volum de reflecţie asupra actului de traducere. În lumea globalizării, a spus el, vorbim de un alt rol al traducătorului – în speţă al traducătorului de ştiinţe umane –, unul ce implică multă responsabilitate: „noi răspundem pentru autorii traduşi – autori în viaţă, contemporani, de impact imediat – în faţa publicului”. Co-autorii volumului, traducătorii înşişi, au ţinut şi ei să vorbească despre „generozitatea” muncii de traducere în echipă, de profitul unei astfel de experienţe care duce la dialog şi coeziune de grup, de rolul formator pe care l-a reprezentat traducerea asistată de cei doi coordonatori experţi ai domeniilor din care s-a făcut selecţia de texte. Şi, evident, de necesitatea continuării acestui proiect de traducere. Din cuprins: Jean-Robert Armogathe • Georges Didi-Huberman • Marc Fumaroli • Pierre Hadot • Jean Greisch • Maurizio Gribaudi • Michel Henry • Jean-Luc Marion • Michele Riot-Sarcey • Pierre Rosanvallon • Zeev Sternhell. Selecţia volumelor din care au fost extrase fragmente reprezentative a urmărit să ilustreze direcţii şi autori francezi dintre cei mai influenţi, de la metafizică şi fenomenologie până la teoria democraţiei, trecând prin psihanaliză, istoria şi antropologia artei, istoria intelectuală şi istoria politică. Pentru cei interesaţi, a nu se rata.   Bogdan Ghiu, Vlad Alexandrescu (coordonatori), Ateliere ale modernității. Istorie intelectuală și filosofie franceză contemporană, Editura Polirom, Iaşi, 2013, 560 p. Traduceri, note şi prezentări de Andreea Maria Blaga, Dragoş Jipa, Alexandru Matei, Daniela Măriucuţa, Maria Măţel-Boatcă, Speranţa Sofia Milancovici, Andreea Raţiu, Mihaela Gabriela Stănică, Raluca Vârlan, Lucia Vişinescu

Mii de platouri – dezbatere

Facultatea de Filosofie și Editura Art vă invită - în cadrul ciclului de conferinţe intitulat „Filosofia publică" - marţi, 10 decembrie, ora 18.00, în Amfiteatrul Titu Maiorescu, să luaţi parte la dezbaterea prilejuită de apariţia volumului Mii de platouri, Gilles Deleuze şi Félix Guattari. Moderator: prof. dr. Romulus Brâncoveanu Invitaţi: Bogdan Ghiu, conf. dr. Sebastian Grama, lect. dr. Cristian Iftode Citeşte tot articolul

Reflecţiile despre poezie ale lui Alexandru Muşina

Debutat – alături de Romulus Bucur, Bogdan Ghiu, Ion Bogdan Lefter, Mariana Marin – în volumul colectiv Cinci (Editura Litera, 1982, reeditat în formatul original în 2011, la Editura Tracus Arte), poetul, eseistul şi – mai nou (prin romanul Nepotul lui Dracula, Editura Aula, 2012) – prozatorul optzecist Alexandru Muşina şi-a adunat în 2008 textele sale teoretice despre poezie în volumul Poezia: teze, ipoteze, explorări, publicat la propria-i editură, Editura Aula. Absolvent al Filologiei bucureştene ca şi Mircea Cărtărescu, Florin Iaru, Mariana Marin, Traian T. Coşovei şi alţi colegi generaţionişti – alături de care frecventa, în anii ’80, Cenaclul de Luni condus de Nicolae Manolescu –, stabilit ulterior la Braşov (unde este profesor universitar), Alexandru Muşina este unul dintre poeţii optzecişti de prim-plan şi un bun cunoscător de poezie şi teoretician al ei. Citeşte tot articolul

Două iubiri, un singur roman: Nadja

Apariţia în 2013 a romanului Nadja al lui André Breton în limba română, în traducerea lui Bogdan Ghiu, este cu adevărat un eveniment literar în măsura în care acest text este unul reprezentativ pentru suprarealism. Mai mult chiar, personajul principal, Nadja, poate fi considerat un profet al acestui curent artistic. Cu alte cuvinte, Breton nu ezită a-şi ipostazia personajul în rolul de „mit fondator” al suprarealismului, după cum bine sesizează Bogdan Ghiu în postfaţa la acest roman. Citeşte tot articolul