După Versez și Uibesc, Iv, poetul naiv și anonim, a ajuns la a treia carte – Nesfârșesc. Însoțite de ilustrațiile lui Vali Petridean, poeziile lui Iv își păstrează candoarea și frumosul care le-au făcut atât de iubite de cititori. Nesfârșesc a fost votată pe Bookaholic drept cea mai bună carte de poezie iar numărul cititorilor lui Iv e, cum spune și el, în creștere. Pentru Iv, anonimatul înseamnă o relație mai corectă și mai sinceră cu cititorii, care nu se raportează la cine e el, ci la ce scrie.

“O mână gigantică îmi amestecă în cap gândurile/iar cealaltă mână gigantică îmi scrie rândurile”. De unde vine inspirația? A cui e mâna?

Iv cel Naiv: Dacă aș ști a cui e mana, aș ruga deținătorul să mă mai ajute și cu altele. Niciodată nu strică o mână de ajutor. Dar, dincolo de glumă, cred că ambele mâini îmi aparțin, însă nu le pot controla. Nu încă.

 

Ești la al treilea volum de poezie. Ce s-a schimbat de la Versez la Nesfârșesc? 

Iv cel Naiv: Cred că, exersând, am reușit să scriu mai bine. Vali, adică valipetridean.com, desenează la fel de bine, însă. Când ești excelent nu mai poți progresa foarte mult. Altfel, din ce în ce mai mulți oameni citesc iv. Când am publicat versez erau câteva sute, poate mii pe luna. Acum, sînt aproape 30.000 de oameni care vin pe ivcelnaiv.ro în fiecare luna. Lucrurile merg înainte.

 

În clasamentul cititorilor Bookaholic, Nesfârșesc e cea mai bună carte de poezie.  Ce crezi că-I face pe oameni să rezoneze cu poezia ta? 

Iv cel Naiv: Mai întâi, le mulțumesc încă o data celor care au crezut că Nesfârșesc e o carte atât de bună. Apoi, cred că oamenii rezonează cu poezia mea pentru că o înțeleg. E o poezie care vine de la ei, trece prin mine și se întoarce la ei. E normal să rezonezi cu ceva care face parte din ține

 

Te-ai gândit vreodată să încerci și proză?

Iv cel Naiv: Da. Dar simt că încă n-a venit momentul în interiorul meu. Când o să simt, o să scriu. Am crezut atâta timp că, de fapt, asta trebuie să fac, încât ar fi păcat să nu încerc.

 

Spuneai la un moment dat că lumea lui Iv cel naiv e plină de filme și muzică. Ne poți vorbi despre ele?

Iv cel Naiv: Îmi place cum ai camuflat întrebarea asta tip oracol. Ascult muzică. Chiar acum se întâmplă să se audă blue foundation – bonfires. Ascult când scriu, când gătesc, când mănânc, câteodată și când dorm. Încerc, probabil, să compensez faptul că n-am ureche muzicală. Filme văd, probabil, peste 100 pe an. La un moment dat le recomandăm pe site apoi am renunțat pentru că mi s-a părut că se amestecau lucrurile. Ultimul film pe care l-am văzut a fost La grande belezza. Pentru mine, un film de notă 9.

 

Pari că duci o existență dublă – Iv și *****. Ce zic unul despre altul? Se ceartă, se înțeleg bine, au dispute, beau un vin împreună?

N-am cum să mă cert cu latura asta din mine. E poezie, e frumos. Pot fi exigent cu latura asta sau curios despre ce o să facă mâine, încercăm să fim sinceri unul cu altul. De cele mai multe ori există o comunicare tacită și frumoasă între noi.

 

Care sunt bucuriile tale mici și mari? Sau momentele magice?

Cele mai mari bucurii zilnice sînt iubita-mea și copiii. Apoi, în ordinea importanței: bucuria altor oameni, călătoriile, fotografiile, cireșele de mai, ceața, sâmbetele, lucrul manual, sucul de grapefruit, lenevitul la mare, lenvitul la mare și lenevitul la mare.

 

Ce faci când te plictisești?

Nu mă plicitisesc niciodată. Am atâtea gânduri în cap încât n-ajung niciodată la fundul sacului.

 

Care-s fricile tale?

frica de spart bibelouri și pahare
de când eram mic și n-aveam stare
frica de cleiosul întuneric
și de dubitativul teleferic

frica de zbor cu avionul
sau să n-o fac pe bufonul
teama de apă prea adâncă
dar și de marginea de stâncă

spaima c-o să ies pe primul loc
teama firească de zbang, trosc și poc,
că n-o să ne-ajungă dulceața de fragi
sau că îmi zâmbesc fals cei dragi

(Toată poezia aici http://ivcelnaiv.ro/2012/01/fricile-pe-care-le-cunosc-personal/)

 

Care e imaginea care ți-a rămas “cea mai întipărită” pe retină? Sau mai multe?

Îmi pare rău, dar n-am un astfel de top. Sînt enorm de multe imagini care-mi rămân în cap dintr-un motiv sau altul. Ar trebui să le spun pe toate și n-am cum.

 

“Sper ca pe măsură ce crești/ Să crezi din ce în ce mai mult în povești” E unul dintre mesajele pentru fetița ta. Cum vezi lumea ei în câțiva ani? Cum faci să-ți păstrezi inocența?

Lumea ei va fi probabil tot o lume a cuvintelor. Așa simt. Dar n-am nicio idee în plus despre cum va arăta. Despre lumea ei n-am certitudini, temeri sau must-be-uri. Am doar speranțe, ca cea  de mai sus. Sper să fie un om bun.

 

Vei renunța vreodată la anonimat? Crezi că publicul te-ar citi altfel dacă ar afla cine ești și dacă Iv, tipul naiv, n-ar mai fi un personaj al poeziei?

Aș vrea să nu renunț niciodată la anonimat. Dar, dacă s-ar întâmplă să ajung cunoscut de oameni, cred că asta n-ar schimbă substanțial felul în care mă citesc ci doar relația dintre noi, care n-ar mai fi atât de corectă, în opinia mea. Acum ei citesc ce scriu, nu pentru cum sau cine sînt și așa ar fi frumos să rămână.

bookaholic sustinut de carturesti stripe-01

 

 

 

Cartea poate fi comandată de pe librăria online Cărturești de aici. Dacă introduceți codul Bookaholic, beneficiați de reducere 15% – detalii.

Cristina Foarfă

freelancer pe proiecte de comunicare online, a lucrat ca Head of Creative la Fourhooks și redactor Metropotam.ro; colaborări în presa culturală: Dilema Veche, Observator Cultural, Cultura; co-autor al romanului colectiv Rubik


Un comentariu

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *