Editura Polirom şi Librăria Bizantină din Bucureşti (str. Bibescu Vodă nr. 20) vă invită luni, 14 decembrie, de la ora 19.00, la o dezbatere pe tema „Trecerea de la nonfiction la fiction: ce se pierde şi ce se cîştigă?”, eveniment prilejuit de apariţia recentă a romanului Villa Margareta, semnat de Doina Jela, publicat la Editura Polirom, în colecţia „Fiction Ltd.”, disponibil şi în ediţie digitală. Invitaţi, alături de autoare: Adriana Bittel, Odilia Roşianu şi Ciprian Măceşaru. În romanul Villa Margareta ficţiunea şi realitatea se contopesc într-o poveste emoţionantă şi tulburătoare. Cînd Doina Jela se hotărăşte să scrie un „jurnal de lăsare la vatră”, în haosul şi agitaţia din redacţia editurii unde lucrează îşi face apariţia Rafael, o veche cunoştinţă a ei, şi îi lasă un manuscris misterios în vederea publicării. Din acest moment, pe măsură ce îl citeşte pentru a-i face un referat, paginile din jurnalul ei se împletesc cu cele din manuscrisul lui Relu-Rafaelu, iar ceea ce era iniţial o obligaţie, personală şi de serviciu deopotrivă, devine o veritabilă provocare pe măsură ce descoperă că personajele sînt reale şi, mai mult, că le cunoaşte. Vlad Cernescu, Letiţia, Ioana, Valeria şi Rafael sînt aduşi laolaltă de repartiţia ca profesori la un liceu dintr-o comună de pe malul Dunării, nu cu mult timp înainte de revoluţie. Poveştile lor se întretaie, legături nebănuite ies la iveală, iar micile istorii personale se prelungesc pînă în prezent şi compun istoria mare a ultimului sfert de veac, avînd în centru Villa Margareta, un loc al pasiunii înflăcărate, dar şi al marilor dezamăgiri. „21 decembrie 1989. În cancelaria unei şcoli comunale dobrogene se depun semnături pe o declaraţie de înfierare a Timişoarei. Un întîrziat intră vijelios şi anunţă căderea lui Ceauşescu. Clipă providenţială pentru eroina romanului (voce naratoare, mereu sugrumată de o vină nedesluşită): are şansa de a trăi dislocarea istoriei şi, mai ales, norocul de a fi scăpat de ticăloasa iscălitură. (…) Povestea unor iubiri imposibile şi a prieteniei dintre două femei cu vocaţia absolutului, ruptă abrupt ca un eu schizoid, se ţese în jurul celui căutat odată cu revelarea mecanismelor perverse ale suspiciunii, trădării şi delaţiunii ca mod de existenţă. Villa Margareta este o carte despre idealism, macularea lui şi drama încercării de a regăsi credinţa în rostul adevărat al vieţii.” (Gabriela Omăt) Doina Jela este jurnalistă, editoare, traducătoare şi scriitoare. A coordonat colecţiile „Procesul comunismului” de la Editura Humanitas şi „Actual” de la Curtea Veche Publishing. A fondat Asociaţia Ziariştilor Independenţi din România, filiala românească a Asociaţiei Jurnaliştilor Europeni cu sediul la Bruxelles (AEJ). A contribuit la numeroase volume colective: Vînzătorul de enigme (1993), Analele Sighet (1997, 1998, 1999, 2001, 2002), Cum era? Cam aşa... (2006), Cartea cu bunici (2007), Războiul de 30 de zile (2007). Dintre volumele publicate menţionăm: Cazul Nichita Dumitru. Încercare de reconstituire a unui proces comunist (1995), Această dragoste care ne leagă. Reconstituirea unui asasinat (1998, 2004), Drumul Damascului. Spovedania unui fost torţionar (1999, 2002; carte ecranizată de Lucian Pintilie în După-amiaza unui torţionar, 2001), Lexiconul negru. Unelte ale represiunii comuniste (2001), Afacerea Meditaţia Transcendentală (în colab. cu Cătălin Strat şi Mihai Albu, 2004), Ungaria 1956: revolta minţilor şi sfîrşitul mitului comunist (coord. în colab. cu Vladimir Tismăneanu, 2006), O sută de zile cu Monica Lovinescu (2008). La Editura Polirom a mai publicat Telejurnalul de noapte (1997; ed. a II-a, Vremea, 2005).
