Noriko este din Japonia şi taie frumos şi adânc în cărţi. Pentru că aşa reuşeşte să construiască perspective paralele: toate pleacă din paginile cărţilor, iar unele le continuă prin imagini motivele, poveştile, cuvintele cheie, detaliile. În paralel, Noriko sculptează în hârtie, face instalaţii din ea, o pune dezintegrându-se în sertare metalice, ca şi cum dosarele ce au fost odată acolo s-ar fi scurs şi pasta lor a cam ros-o timpul. Pentru ea, lumea chiar e o pagină albă, pufoasă, o bucată de hârtie în care imaginile se impregnează prin semne, tăieturi, se stratifică. Ca şi în noi, de altfel. Citeşte tot articolul