Am semnalat deja, în această rubrică, o promoție întreagă de prozatori proveniți din breasla antropologilor; și, corespunzând biunivoc, o serie de jurnale de teren care au generat, într-un fel sau altul, romane autoficționale. Seria continuă, iată, cu un new entry care merită aplauze din plin. Citeşte tot articolul
Tag: Japonia
Seară japoneză dedicată romanului „După banchet” de Yukio Mishima
Vă aşteptăm miercuri, 16 decembrie, ora 19.00 la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (Bd. Regina Elisabeta nr.38) la lansarea romanului După banchet de Yukio Mishima, recent apărut în colecţia „Raftul Denisei“, la Editura Humanitas Fiction, în traducerea Stancăi Cionca. La eveniment vor participa Angela Drăgan, Magda Ciubăncan, Ichiro Yuki, Serban Georgescu şi Denisa Comănescu, director general Humanitas Fiction. În partea a doua a serii dedicate romanului lui Yokio Mishima, vom discuta despre reguli de eticheta la întâlniri festive în Japonia şi despre gastronomia japoneză. Citeşte tot articolul
„Stârpiți răul de la rădăcină, împușcați copiii” și „17”, de Kenzaburō Ōe
De curând, vă spuneam că scriitorul japonez Kenzaburō Ōe, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1994, a intrat în portofoliul Editurii Polirom, aceștia publicându-i două titluri dintr-un foc: Stârpiți răul de la rădăcină, împușcați copiii (traducere de Florin Oprina, colecția „Biblioteca Polirom. Esențial”, 200 de pagini) și 17 (traducere de Roman Pașca, colecția „Top 10+”, 104 pagini). Le va urma, curând, J. Ființa sexuală, tot la Polirom. Citeşte tot articolul
Fiica lui Hokusai de Katherine Govier. Despre o pictoriță uitată
Fiica lui Hokusai, de Katherine Govier este una dintre cărțile care desfac istoria oficială și o cercetează maniacal, din cît mai multe unghiuri, pentru a înțelege de ce anumite figuri au ajuns canonice, iar altele, deși ar fi avut aceleași merite, abia ocupă o margine sau nici măcar atît. Citeşte tot articolul
Gheișele, de Robert Guillain
Gheişele de Robert Guillain nu este o carte de ficţiune, nu este un roman. Este un eseu de cultură, tradiţie şi istorie japoneză, presărat cu elemente (auto)biografice. Guillain a fost unul dintre cei mai cunoscuţi şi respectaţi jurnalişti ai agenţiei de presă (numită atunci) Havas, mai târziu France Presse, cu vaste cunoştinţe despre cultura, politica şi societatea Asiei în general şi Japoniei în particular. Citeşte tot articolul
Zece cărţi pentru vacanţa mare
Bagajul cu cărțile pentru vacanța e cel mai greu de făcut. Era să pierd trenul odată, tot holbîndu-mă, pierdută, în fața micului turn pe care aveam de gînd să-l bag în geamantan (geamantan, nu rucsac) și să plec cu el la mare, cu el și cu nimeni altcineva. Dacă e greu să-l fac pentru mine, să-l propun și altcuiva e, pe deasupra și rușinos, cumva. O fac totuși pentru că mă gîndesc că există măcar cîteva cărți care ar putea fi luate în vizor, ca alternativă la selecția fiecăruia, cărți care își merită și ele secunda lor de glorie, în care un cititor le recomandă unui alt cititor. O mai fac și pentru că mie îmi place să mă uit în bibliotecile altora, să le umblu prin rafturi, să trag cu ochiul la ce citesc, străini sau prieteni. Și îmi imaginez că nu sînt singura. Citeşte tot articolul
Iepurele cu ochi de chihlimbar. Poveşti cu obiecte rare şi sertare de familie
În Iepurele cu ochi de chihlimbar, Edmund de Waal, un artist ceramist britanic, reconstruieşte traseul unei colecţii pe care o moşteneşte: 264 de netsuke, miniaturi japoneze, sculptate în fildeş, corn sau lemn. Făcînd asta, el încearcă să refacă, pornind de la arborele moştenitorilor care au avut legătură cu colecţia, o istorie tactilă a propriei familii, de-a lungul a cinci generaţii, şi a relaţiei lor cu acele frumoase şi fragile obiecte care au ajuns pînă la el. Citeşte tot articolul
După dragoste. Ceva dark, din Japonia – Cronica zeiței de Natsuo Kirino
Pentru un cititor din afara Japoniei, Cronica zeiței de Natsuo Kirino (trad. din limba japoneză și note de Florentina Toma. Editura Polirom, 2013) apare ca o piesă greu de integrat. Nu e doar faptul că subiectul cărții reciclează un episod mitologic al unei culturi îndepărtate, și anume istoria damnată a unei perechi de zei fondatori, Izanami și Izanaki, ci întregul aer al cărții. E ceva tulbure, nefamiliar, sumbru, apăsător și încordat de la un capăt la altul în fiecare crîmpei de poveste care își face loc în paginile Cronicii. Totul se întîmplă pe teritoriul întunericului, pentru că zeița la care face trimitere titlul cărții este Izanami, cea care stăpînește peste tărîmul umbrelor, limb în care sfîrșesc toți cei care mor neîmpăcați cu ceva din viața lor. Citeşte tot articolul
Punctul magic de întâlnire dintre scriitor și cititor: ”Poveste pentru timpul prezent”, de Ruth Ozeki
Amestecare de planuri, împletire între prezent și trecut, între atunci și acum, Japonia - America - Canada, ocean, tsunami, călătorii, iluminare spirituală, lectură, actul scrierii, jurnal, o adolescentă și o femeie matură, o insulă, o capitală super aglomerată, tradiții nipone, cruzime, internet, faliment, budism, Murakami, zen, zazen, 11 septembrie, programare, Proust, scriitor, templu, timp, fizică cuantică, sinucidere, prostituție, umiliri, război, cititor, viață, literatură, poveste. Toate acestea și atât de multe altele fac din Poveste pentru timpul prezent (Editura Polirom, colecția Biblioteca Polirom. Actual, traducerea de Ana-Maria Lișman, 2013, 464 de pagini) o carte pe care o citești așa cum îți bei cafeaua de dimineață: savurând fiecare pagină, zăbovind asupra unor ”arome”, nedorindu-ți să ajungi la sfârșit. Citeşte tot articolul
Cât de mult se citește pe săptămână și ce? – grafic și o nedumerire personală
World Culture Score Index a realizat un sondaj ce ne privește direct pe noi, bookaholicii de pretutindeni. Te-ai întrebat vreodată ce populație din lumea întreagă citește cel mai mult pe săptămână? Dar ce citesc cu precădere rușii? Dacă da, graficul de mai jos te va lămuri. Păcat că nu este inclusă și România, m-ar fi amuzat să văd rezultatele. Citeşte tot articolul
„Buddha din podul casei“ sau despre cum e să trăieşti la margine
Buddha din podul casei (Editura Polirom, trad. De Casiana Ioniţă) este un roman subţire şi violent care concentrează, în forma unei poveşti spuse dintr-un punct de vedere atipic, experienţele trumatizante ale femeilor japoneze care, în anii ’20, au traversat oceanul pentru a se căsători cu americani pe care nu-i văzuseră decît în poze.
O descoperire:Ruth Ozeki
Citesc Poveste pentru timpul prezent de Ruth Ozeki şi mă minunez, pur şi simplu mă minunez cum n-am mai făcut-o de zeci de cărţi încoace. Citeşte tot articolul
Îngeri de hîrtie – Îngerul decăzut de Yukio Mishima
Îngerul decăzut (trad. Andreea Sion) este romanul care încheie tetralogia Marea fertilităţii, de Yukio Mishima, o suită de cărţi infuzate de budism şi shoturi de nihilism, care include, în afară de titlul deja anunţat, Zăpadă de primăvară, Cai în galop şi Templul zorilor. Toate patru au fost publicate la Editura Humanitas Fiction, în colecţia Raftul Denisei. Citeşte tot articolul
Cinci cărţi cu care să începi primăvara
Pentru că prin unele cărţi e mereu primăvară, şi pentru că sînt listomaniacă, la fel ca 99 % din generaţia mea, am făcut o mică selecţie de titluri pe care eu le-aş citi şi reciti de la începutul lui martie încolo. Mai ales atunci, vreau să spun. Citeşte tot articolul
Et in Japonia…
Iertaţi-mă că nu sunt japonez e o relatare la mîna întîi despre perioada pe care George Moise, fost publicitar, absolvent de jurnalistică şi scenaristică o petrece în Japonia, încecînd să-şi facă loc într-o lume unde are de gînd să se stabilească. Citeşte tot articolul