Tag: jk rowling

Cu scriitorii, cărțile sau personajele literare pe unghii

Despre modalități de a purta pe noi cărțile, personajele literare sau scriitorii care ne sunt dragi, am mai vorbit. Mai ales despre tatuaje - pe mine întotdeauna m-a atras această formă ”extremă” de a-ți arăta atașamentul față de o operă literară sau de un autor. Însă nu mi-aș face (cel puțin nu unul foarte mare) tocmai pentru că descopăr zi de zi scriitori faini, oameni cu care empatizez, cărți care-mi clătesc privirea - și n-aș vrea să simt frustrarea că am rămas toată viața cu un tatuaj cu Alice (în Țara Minunilor). Însă acum se găsesc modalități mult mai simple și perisabile de a le arăta prietenilor cât de pasionat de cărți ești: manichiuri literare. Citeşte tot articolul

Câinele ca animal de companie pentru 30 de scriitori celebri

Încep cu o mărturisire și, implicit, o motivație pentru materialul care urmează: nu îmi plac pisicile. Bine, acum probabil am pierdut jumătate dintre bookaholici, oameni care nu vor mai citi niciodată nimic din ceea ce voi scrie :). Cum adică nu îmi plac pisicile? Păi, deși majoritatea prietenilor mei au pisici sau vor să-și ia o pisică sau pur și simplu sunt înnebuniți după pisici (chiar și printre colegele de la Bookaholic), nu mă pot împăca deloc cu aceste feline. Mi se par perverse, răutăcioase și incredibil de leneșe. Totuși, am destulă minte să nu mă pun cu iubitorii de pisici și, până la un anumit punct, le pot înțelege pasiunea - unele pisici sunt irezistibile. Scriitorii par să aibă și ei o manie cu pisicile - sunt atât de mulți autori (inclusiv români) care au scris sau scriu despre felinele lor, încât, la un moment dat, am crezut că pisica este singurul animal de companie acceptat pe lângă un om de litere. Surpriză: nu! Câinele vine puternic din urmă! :) Citeşte tot articolul

Moarte subită, primul roman pentru adulți al lui JK Rowling

Titlul v-a indus probabil puțin în eroare. Cu toate acestea, pentru autoarea care a scris până acum numai literatură pentru copii (seria Harry Potter), Moarte subită / The Casual Vacancy reprezintă într-adevăr primul roman pentru adulți... deși nu în sensul xxx al cuvântului. Ce ar fi putut s-o mâne iarăși la scris pe autoarea despre care ziarele apreciau încă de acum 10 ani că ar fi mai bogată decât regina Angliei? Ce ar fi putut să o determine să scrie de această dată un roman pentru oameni mari și mai ales să aleagă un subiect atât de plictisitor și insipid precum micile frecușuri între locuitorii unui orășel de provincie și goana după un loc în consiliul local? Citeşte tot articolul

Autorii și mass-media: câteva nume peste care nu ai cum să nu dai

Urmărind de ceva vreme ce se întâmplă prin lumea literară din .com și .co.uk, n-am putut să nu observ că există nume care se repetă. Normal, există autori și autori. Unora le place să iasă la rampă, să dea interviuri, să stea pe Twitter, și, în general, să-și dea cu părerea despre diverse. Altora, nu - când a apărut contul fals de Twitter al lui Cormac Mccarthy, au vuit toate ziarele. Nimănui nu-i venea să creadă că un autor atât de retras precum McCarthy (care încă scrie la mașina de scris!) ar putea să facă un asemenea salt tehnologic. Citeşte tot articolul

JK Rowling, presa şi ficţionalizarea

Mă uit live pe BBC la mărturia lui JK Rowling în scandalul News International într-o investigaţie care în Anglia (şi nu numai) pune sub lupă etica şi practicile presei. E vorba în special de "o anumită parte a presei". Pornind de la pretextul News International, se dezbat probleme foarte interesante ce ţin de viaţa privată a celebrităţilor şi nu numai, de libertatea presei şi de linia fragilă dintre ele. Dezbaterea se numeşte "Leveson Inquiry. Culture, practice and ethics of the press." şi este prima parte dintr-un proces mai mare, care în viitor va discuta aspectele legale ale poveştii. Citeşte tot articolul

Mă gândesc să ascult mai multe cărţi

Înainte să înveți să citești, cineva ți-a povestit. Când timpul nu prea mai e de partea ta, ai putea la fel de bine să te întorci la asta. Oricine locuieşte fără părinţi, petrece zilnic 8 ore la birou şi încă vreo două în trafic înţelege unde bat. Drumul până la birou e şi el fragmentat între metrou, autobuz şi mers pe jos, aşa că am cam renunţat la citit, pentru că nu prea se leagă nimic. Îmi mai rămân serile- sau, aşa cum mă sfătuieşte tot mai multă lume în ultima vreme, cărţile audio. Ar însemna să am de două ori mai mult timp pentru „citit” şi, uneori, să am vocile  unor tipi faimoşi ca Robin Williams, Burt Reynolds, Johnny Cash, Stephen Fry sau Sean Penn, spunându-mi poveşti la mine acasă- sau oriunde trebuie să-mi ţin ochii în monitor, pe fereastră, sau la grimasa demanding a șefului :) Citeşte tot articolul

Cei mai bine plătiţi scriitori din lume

Serios, să mai zică cineva că literatura nu e o treabă bănoasă. Într-adevăr, zic cei de la Forbes, care au făcut topul, situaţia nu mai e atât de roz ca în alţi ani, piaţa a scăzut, însă se observă o creştere mare pe zona de cărţi electronice. Totuşi, dacă scrii pentru mase şi nu visezi la subtilităţi literare, ai toate şansele să ajungi în topul celor mai bine plătiţi autori. Cum arată el? Aşa. Citeşte tot articolul