Nu ştiu cum se face că, în fiecare iarnă, în apropierea Crăciunului, copilul din mine începe să-şi facă de cap şi să zburde cu mare entuziasm. Asta se traduce printr-o multitudine de decoraţiuni şi luminiţe ce umplu casa, vizionări de desene animate specifice perioadei, turtă dulce consumată din belşug şi cărţi de poveşti răsfoite sau făcute cadou. Şi chiar dacă e perioada în care unii se uită la mine cu o sprânceană ridicată, nimeni şi nimic nu-mi poate strica starea de spirit şi bucuria simplă şi sinceră pe care sărbătorile de iarnă mi-o aduc. Citeşte tot articolul