Tag: omoara-ma

Cronică de carte: „Pereţi subţiri”, de Ana Maria Sandu

Bucureştiul are o viaţă nocturnă numai a lui, un fel de-a respira diferit de-al altor oraşe, iar cei care îl străbat cu bicicletele sau la pas, în miez de noapte, par să fie şi cei care-l înţeleg cel mai bine. Ana Maria Sandu, autoarea volumului recent de proză scurtă Pereţi subţiri, a cucerit de multă vreme, prin scris, sensul ascuns al unui astfel de oraş, iar povestirile din cartea lansată anul acesta la Bookfest par spuse de zeci de oglinzi ascunse în zeci de apartamente de bloc. Citeşte tot articolul


Ana Maria Sandu merge la Festivalul New Literature from Europe, în New York

Ne-am bucurat să aflăm că Ana Maria va reprezenta the new literature from Romania la festivalul care începe azi la New York. Ediţia din acest an - organizată de ICR New York împreună cu alte 7 institute culturale europene din New York -se cheamă Crime Scene: Europe, iar tema este literatura Noir. Între15 şi 20 noiembrie evenimentele dedicate literaturii europene care se înscrie sau răstoarnă tiparele şi tensiunile genului Noir (atât de cunoscut de public mai ales prin scriitorii scandinavi) se vor întâmpla în Manhattan, Brooklyn & Queens, şi NY. Citeşte tot articolul

Interviu Ana Maria Sandu: Pe firul matriostilor

Am cumparat primul roman al Anei Maria Sandu plecand de la recomandarile "poezia de mare forta" si "lumea de femei... lipite unele de celelalte ca intr-un ghem de plastilina" (Mircea Cartarescu). Inteband-o despre ultimul roman, am aflat ca initial se apucase de un text "taios, inconfortabil despre goana nebuna si spaima ca nu mai gasesti ragazul sa fii fericit dupa ce ai implinit 30 de ani". Tot ce-mi mai doresc, pe langa publicarea acestui text, e ca Ana sa scrie si scenariu de  film. 1.Poezie, proza, proza... Dupa Amintirile unui Chelbasan, Fata din Casa Vagon si Omoara-ma! ce urmeaza: poezie sau proza? Cred ca urmeaza si poezie, si proza. Caci, daca stau sa ma gindesc, Din amintirile unui Chelbasan nu e chiar un volum de poezie, e un poem in proza, cu un fir epic si niste personaje. Despre Fata din casa vagon s-a zis ca ar fi un roman destul de poetic. Despre Omoara-ma! ca ar miza pe un estetism al discursului si pe aceeasi poezie. Citeşte tot articolul