Tag: sigmund freud

În 2018, la 24 de ani de la înființare, Editura Trei finalizează de tradus și publicat integral opera lui Carl Gustav Jung, fiind printre puținele din lume cu acest demers

Prin publicarea cărții „Omul și simbolurile sale”, cea mai recentă apariție editorială semnată de Carl Gustav Jung, Editura Trei aduce în România ultimul volum scris de celebrul analist înainte de a muri. Valoarea cărții este cu atât mai mare cu cât este singura scrisă de Jung pentru publicul larg.

În plus, Trei va finaliza de publicat în acest an opera lui Jung și este printre puținele edituri din lume care traduce integral colecția psihologului elvețian ale cărui teorii au influențat nu numai domenii ca psihologia, psihiatria, filosofia, antropologia, literatura sau studiile religioase, ci și arta, teatrul, filmul și muzica. Citeşte tot articolul


„Trei etaje”, de Eshkol Nevo: „Nu există secrete în era modernă”

„Dacă m-ar fi întrebat cineva ce este dragostea, aş fi spus: Să ştii că, într-o lume plină de minciuni, există un om complet sincer cu tine şi cu care, la rândul tău, poţi fi complet sincer, şi că între voi doi nu există decât adevăr, chiar dacă el nu este întotdeauna rostit”. – „Trei etaje”

Născut la Ierusalim în 1971, Eshkol Nevo a studiat copywriting la Colegiul Tirza Granot şi psihologie la Universitatea din Tel Aviv şi deţine în prezent cea mai mare şcoală privată de creative writing din Israel. Citeşte tot articolul


Întâlniri cu Jung de E.A. Bennet

C.G. Jung, prin carisma-i incontestabilă, dar și prin noutatea și îndrăzneala ideilor sale, a fost una dintre cele mai influente personalități ale secolului al XX-lea. S-a scris destul de mult despre persoana acestuia, dar și despre psihanaliză. Printre apropiații lui Jung, mai ales din ultima parte a vieții sale, s-a numărat și medicul E.A. Bennet, care a notat într-un mic jurnal, Meetings with Jung (1946-1961), apărut și la noi la Editura Trei cu titlul Întâlniri cu Jung, discuțiile avute cu psihanalistul elvețian de-a lungul a aproape douăzeci de ani. E.A.  Bennet a studiat filosofia și religia la Trinity College, apoi a fost numit preot al Bisericii Anglicane. În 1925, la același Trinity College, a absolvit medicina. Pe Carl Gustav Jung l-a întâlnit pentru prima dată la începutul anilor 1930, devenind, mai apoi, unul dintre cei care  au contribuit din plin la răspândirea psihanalizei jungiene în Anglia. Citeşte tot articolul

Despre psihanaliza jungiană cu Anthony Stevens

Despre viața lui Carl Gustav Jung s-a scris destul (vezi, de exemplu, impresionanta biografie semnată de Deirdre Bair și apărută la noi în 2011 la Editura Trei). De asemenea, și despre psihanaliza jungiană s-a scris mult și bine (vezi volumele unor discipoli devotați ca Jolande Jacobi sau Aniela Jaffe; despre volumul lui Gerhard Wehr, alt pasionat de Jung, am scris la Bookaholic). Citeşte tot articolul

Despre Jung şi psihanaliză cu Gerhard Wehr

Gerhard Wehr surprinde destul de precis, în monografia dedicată lui C. G. Jung, caracteristicile gândirii psihanalistului elveţian. Ce e drept, există o mulţime de lucrări despre Jung – printre cele mai cunoscute numărându-se, de exemplu, cele ale Jolandei Jacobi sau Anielei Jaffé, ambele discipole ale psihanalistului elveţian –, însă volumul lui Gerhard Wehr este, poate, cel mai potrivit pentru neofiţii într-ale psihanalizei jungiene. Citeşte tot articolul


„Conştiinţa lui Zeno” şi eşecul psihanalizei

 În 1923, după eşecul avut cu alte două romane – O viaţă (1892) şi Senilitate (1898) –, Italo Svevo, pseudonimul lui Ettore Schmitz, publică Conştiinţa lui Zeno. Critica, în cel mai bun caz, a ignorat acest roman, „o curiozitate antiliterară”, după cum s-a exprimat unul dintre puţinii critici care au scris despre această carte. Romanul, ce e drept, conţine şi lucruri îndoielnice: personajele masculine, nişte pierde-vară care duc un trai îndestulat, sunt pline de vicii – nu reuşesc, de exemplu, să se lase de fumat şi îşi înşeală nevestele. Singurul care a întâmpinat cu entuziasm apariţia acestei cărţi a fost James Joyce, de altfel profesorul lui Italo Svevo, în perioada în care Joyce a predat engleză la şcoala Berlitz din Triest. Descurajat, Svevo nu ezita a-i scrie acestuia despre eşecul romanului în Italia. Iată ce îl sfătuia scriitorul irlandez pe fostul său elev într-o scrisoare din 1924: Citeşte tot articolul