Bookaholic

Probabil că unul dintre motivele pentru care mi-au plăcut atât de mult întotdeauna câțiva autori cehi e tocmai faptul că am regăsit la ei o lume oarecum familiară, un spațiu comun, al Europei de Est și o istorie cu multe puncte similare. Cehia are o literatură senzațională, fie că-i amintim doar pe Milan Kundera, Bohumil Hrabal sau Karel Capek. Tocmai de aceea, ne bucurăm foarte tare să vă spunem că anul viitor, la Bookfest, Cehia este țară invitată. Asta înseamnă că vor avea loc multe evenimente legate de cultura cehă, că vor fi invitați mulți autori și că se va vorbi despre cărțile din Cehia.

UPDATE: Câștigători: iozefina lecoiu, Carla Baricz, Sorana Enoiu. 

Legată de Bookfest este și provocarea prietenilor noștri de la Centrul Ceh, care pun la bătaie trei pachete a câte patru cărți foarte, foarte faine pentru cei care iubesc literatura cehă. Iată despre ce e vorba:

Ce autori cehi ați vrea să întâlniți la Bookfest și la ce fel de evenimente (dezbateri, discuții, lansări) legate de literatura cehă v-ar plăcea să participați? 

Mai precis, spuneți-ne într-un comentariu cum vedeți voi prezența Cehiei la Bookfest, ce v-ar plăcea să se întâmple acolo, cine să fie invitat (nu ziceți toți Kundera, da? :)), pe ce să se pună accentul. Propunerile voastre vor fi luate în considerare de organizatori și este foarte posibil să participați la o dezbatere pe o idee dată chiar de voi. 🙂

Deadline: duminică, 9 noiembrie. Vă rugăm să semnați comentariul cu numele complet și corect și să treceți o adresă de e-mail validă. Câștigătorii vor fi aleși prin tragere la sorți dintre cei care au răspuns la întrebările noastre.

Premiul – trei pachete, fiecare conținând următarele patru cărți:

Povestiri dintr-un buzunar & Povestiri din celălalt buzunar

De Karel Čapek

Traducător: Radu Albala, Alexandra Toader, Ihor Lemnij, Iulia Soare

Editura Curtea Veche, 2013

Volumul Povestiri dintr-un buzunar & Povestiri din celălalt buzunar (1929) cuprinde scurte naraţiuni umoristice cu iz detectivistic. Autorul glisează întotdeauna subtil către situaţii absurde, întâmplări banale ajungând să ia proporţii în mod artificial, pentru ca întotdeauna finalul să dezamorseze în cheie ironică întreaga construcţie narativă. Personaje caricaturale populează o lume mică, plină de iluzii, în care autismul social pare generalizat, iar cele mai luminate minţi sunt detectivi, profesori sau funcţionari mărunţi care izbutesc să vadă imaginea de ansamblu.

Scrisori către Dubenka

De Bohumil Hrabal

Traducător: Anca Irina Ionescu

Editura Curtea Veche, 2014

La începutul anului 1989, cu intuiţia că sfârşitul regimului comunist în Cehoslovacia nu poate fi departe, Bohumil Hrabal, în vârstă de 75 de ani, reîncepe să scrie, după o lungă perioadă de tăcere literară.

Volumul de faţă reuneşte eseurile epistolare scrise de autor în perioada 1989–1991 şi adresate Dubenkăi — numele de alint pentru boemista americană April Gifford, care se hotărâse să înveţe limba cehă pentru a putea citi operele lui Hrabal în original.

Scrisorile acestea nu-i vor fi niciodată trimise, dar Dubenka devine o muză, destinatara ideală şi idealizată a acestor texte pe care scriitorul însuşi le numea „reportaje lirice“; ele reunesc, într-o tehnică asemănătoare colajului, cronici ale evenimentelor importante care au dus la Revoluţia de catifea şi care au urmat acesteia, amintiri legate de pierderea soţiei sale, portrete ale diferitelor personalităţi literare şi politice importante în epocă, impresii din călătoriile făcute în Statele Unite şi în Marea Britanie.

Rugă pentru Katerina Horovitzova

De Arnost Lustig

Traducător: Dan Mircea Duţă

Editura Curtea Veche, 2014

Probabil cel mai cunoscut roman al lui Arnošt Lustig, unul dintre marii scriitori ai Holocaustului, Rugă pentru Kateřina Horovitzová (1964) are ca sursă de inspiraţie un fapt real şi a fost scris într-o singură noapte.

Kateřina Horovitzová este o tânără cu visuri mari: să fie o dansatoare faimoasă. Nu şi-a contrazis niciodată tatăl, dar odată ajunsă pe rampa de triere a lagărului, viaţa vrea cu orice preţ să învingă: „Nu vreau să mor“, spune ea şi îşi părăseşte familia în voia unei sorţi atât de clare pentru a se alătura unui grup de industriaşi ce fac parte dintr-un transport special, parte a unui schimb de prizonieri.

Cât costă o viaţă? Destul, dar suportabil, din punctul de vedere al conducătorului informal al grupului de privilegiaţi, domnul Herman Cohen. Sub protecţia lui se va afla Kateřina Horovitzová şi domnul Cohen, om de cuvânt şi de afaceri, este mulţumit de rigoarea nemţească ce presupune chitanţe, înscrisuri şi documente de tot felul; acestea sunt dovezi ale înţelegerii la care s-a ajuns, dovezi irefutabile ale soluţiei finale în urma căreia un tren trebuie să îi ducă spre libertate.

Nu vreau să mă întorc printre morţi şi alte povestiri

Erika Olahova

Traducător: Gabriela Georgescu

Curtea Veche, 2013

Povestirile Erikai Olahova nu sunt preluări din folclorul rom, dar, în cele mai multe dintre cazuri, temele tradiţionale au fost folosite ca sursă de inspirație. Erika Olahová se numără printre primii autori de etnie romă din Republica Cehă şi face dovada unei creaţii originale, cu o voce bine conturată, independentă.