Anul acesta marchează a treia oară în istoria Jocurilor Olimpice de Vară când Londra vă fi oraşul gazdă, însă este pentru prima dată de când a luat fiinţă Olimpiada de Poezie în 1980 în capitala britanică, când literatura are şansa de a fi considerată, pe lângă artă, un sport. Citeşte tot articolul
Concursurile de manuscrise au devenit o modă în ultimii 10 ani printre scriitorii nedebutați. Cele mai prolifice dintre toate au fost, până nu demult, concursul de debut de la Cartea Românească şi geamănul său karmic - concursul pentru tinerii până în 35 de ani de la USR (detalii aici). De 5 ani, însă, un alt concurs s-a ridicat în atenţia celor care vor să se lanseze în lumea literară - Concursul de Debut Literar UniCredit. Citeşte tot articolul
A început numărătoarea inversă pentru Bookfest, unul din târgurile de carte de la care ne-am obişnuit anual să avem aşteptări mari şi la care cu siguranţă vom da nas în nas cu scriitori români importanți, dar și cu critici, editori, jurnaliști. Bookfestul se va ţine în perioada 30 mai - 3 iunie, iar lansările romaneşti importante de anul acesta vor purta semnăturile Neagu Djuvara, Mircea Cărtărescu, Lucian Boia și Gabriel Liiceanu. 5 zile, 250 de evenimente; lansări, sesiuni de autografe, discuţii şi dezbateri, jurnalişti, scriitori şi cititori - se anunţă un alt maraton literar care va strânge bookaholicii bucureşteni sub acoperişul imens al Romexpo. Citeşte tot articolul
Dacă 23 aprilie este ziua onomastică pentru mulţi Gheorghe, George, Georgiane şamd (la mulţi ani, pe această cale :) ), în lumea literară reprezintă, încă din 1923, Ziua Internaţională a Cărţii şi a Drepturilor de Autor. Data de 23 aprilie nu a fost aleasă la întâmplare pentru un eveniment de gen. Această zi reprezintă, din coincidenţe mai mult sau mai puţin galactice, data la care mulţi scriitori de renume au murit. Mai exact, în 1616, pe 23 aprilie, au trecut în nefiinţă Miguel de Cervantes, William Shakespeare şi Inca Garcilaso de la Vega. Totodată, 23 aprilie a fost data naşterii sau a morţii pentru alţi scriitori importanţi precum Maurice Druon, Haldor K. Laxness, Vladimir Nabokov, Josep Pla şi Manuel Mejía Vallejo. Citeşte tot articolul
Suntem primii care să susţină că există dependență de cărţi şi o sprijinim până în pânzele albe. Dar cum se corelează aceasta cu fidelitatea cititorilor față de un scriitor?
În urmă cu o săptămână, autoarea care i-a dat viaţa pe hârtie lui Harry Potter, J.K. Rowling, a anunţat oficial, spre deliciul şi bucuria fanilor/dependenţilor, că în toamna acestui an va lansa o carte nouă, prima cu care scriitoarea britanică targeteaza publicul adult. Riscă ceva J.K. Rowling prin această schimbare dramatică? Îşi va pierde din cititori? Cât de mare va rămâne entuziasmul fanilor ei după 27 septembrie, când "The Casual Vacancy" va vedea lumina tiparului? Citeşte tot articolul
"The Pulitzer Prize is our best chance as writers and readers and booksellers to celebrate fiction. This was the year we all lost." (Ann Patchett)
Un eveniment care nu s-a mai întâmplat de 35 de ani a luat cu asalt lumea literară americană în ultima săptămână: premiul Pulitzer pentru ficţiune nu s-a acordat. Conform juriului care a deliberat cele mai bune lucrări de ficţiune ale anului 2011, scrise de autori americani şi tratând viaţa şi cultura americană, nu există niciun text care să fi meritat premiul. Este a 11-a oară în istora de 95 de ani a Pulitzer-ului pentru ficţiune când acest lucru se întâmplă, ultima dată premiul nefiind acordat în 1977 (decada anilor '70 a fost cea mai austeră din punct de vedere literar în SUA, Pulitzer-ul acordându-se în doar 7 ani din 10). Citeşte tot articolul
În urmă cu o săptămână, ziarul german Süddeutsche Zeitung a publicat poemul "Ce trebuie spus" ("Was gesagt werden muss") al laureatului cu Nobel pentru Literatură, Günter Grass, creând o frenezie nu doar în Germania, țara de baştină a poetului, dar şi în Israel şi Iran, ajungând în scurt timp pe primele pagini ale publicaţiilor din întreaga lume. Scandalizat de acuzele lui Grass, guvernul israelian i-a interzis poetului să mai pună vreodată piciorul în statul evreiesc. Citeşte tot articolul
În cazul în care nu ştiaţi încotro se îndreaptă revoluţia digitală, am aflat că destul încât să zguduie un brand de peste 200 de ani. Oficial, Encyclopedia Britannica va fi scoasă din print. Multele volume cu care ne-am obişnuit prin librării nu vor mai fi scoase pe piaţă, pentru prima dată în 244 de ani, miza rămânând, conform preşedintelui Britannicii, Jorge Cauz, să se concentreze exclusiv asupra enciclopediei digitale şi instrumentelor educaţionale. Citeşte tot articolul
