Marți, 11 martie, la ora 18.00, în Atrium-ul Institutului Francez din București (Bd. Dacia, nr. 77), a avut loc
lansarea volumului Ateliere ale modernității. Istorie intelectuală și filosofie franceză contemporană, coordonat de editorii
Bogdan Ghiu și Vlad Alexandrescu, volum apărut recent la Editura Polirom. La lansare a participat, alături de cei doi editori – cunoscuţi teoreticieni, eseişti, profesori orientaţi către spaţiul francez şi francofon – , şi directorul Institutului Francez, Stanislas Pierret, care a ţinut să marcheze importanţa aparte a publicării acestui volum-antologie de istorie a ideilor, istorie socială, teorie franceză contemporană.
La microfon: Vlad Alexandrescu. Alături: Stanislas Pierret (în dreapta lui) şi Bogdan Ghiu (stânga)
Antologia
Ateliere ale modernității... reprezintă, aşadar, un experiment, un proiect-pilot în care se întâlnesc mize culturale diverse; el a fost posibil datorită sprijinului CNL – Centre National du Livre (Paris), care acordă burse, an de an, traducătorilor din limba franceză din întreaga lume. Cartea a fost publicată de Editura Polirom şi susţinută şi de ICR, o instituţie care ar trebui – aşa cum s-a spus la lansare – să aibă un rol important în sprijinirea proiectelor de acest tip – proiecte esenţiale pentru propagarea ideilor teoretice contemporane, dar care, datorită publicului de nişă cărora li se adresează, au nevoie în mod special de sprijin financiar.
Ateliere ale modernității... reprezintă, aşadar, rezultatul palpabil al activității de un an (2012-2013) a primei ediții a Atelierului de formare avansată pentru tineri traducători români de știinţe umaniste și sociale de limba franceză. Cei zece traducători implicaţi în proiect au fost, de altfel, prezenţi la lansare, unde au putut, la final, să-şi prezinte propriul text tradus, dar şi punctul lor de vedere asupra acestei experienţe colective de traducere specializată. Ei sunt: Andreea Maria Blaga, Dragoş Jipa, Alexandru Matei, Daniela Măriucuţa, Maria Măţel-Boatcă, Speranţa Sofia Milancovici, Andreea Raţiu, Mihaela Gabriela Stănică, Raluca Vârlan, Lucia Vişinescu. Profesorul Vlad Alexandrescu a evocat tradiţia carteziană a filosofiei franceze contemporane, făcând o mică prezentare a influenţei lui Descartes în constituirea spiritul francez modern, dar subliniind şi faptul că raportul filosofiei româneşti cu filosofia lui Descartes a reprezentat, de-a lungul secolului XX, un semn al racordării României intelectuale la spaţiul cultural francez. Perioada comunistă, s spus el, a marcat o ruptură pentru continuarea în spaţiu românesc a filosofiei carteziene şi a moştenirii ei filosofice moderne, extrem de diverse şi de actuale în spaţiul francez (printre autorii continuatori se numărăr filosoful Jean Luc Marion, prezent în volum cu un text). Vlad Alexandrescu a ţinut să noteze importanţa muncii în echipă pentru formarea acestor traducători ca viitori traducători în ştiinţele umane, domeniu care necesită, în genere, o muncă de (in)formare şi de cercetare prealabilă, înainte de lansarea pe piaţă ca traducători cu drepturi depline.
Bogdan Ghiu – eseistul şi reputatul traducător al filosofilor francezi poststructuralişti Derrida sau Deleuze – a continuat această linie a discuţiei, vorbind despre experienţa propriu-zisă de traducere a unor texte specializate, în mod particular dificile. Modul de abordare a textelor şi traducerii a fost diferit în cazul celor doi editori coordonatori, aşa încât, a mărturisit Vlad Alexandrescu, echipa a putut beneficia de experienţa de traducător de filosofie franceză poststructuralistă a lui Bogdan Ghiu, expert în „echivalenţa şi polisemia conceptelor”. Pentru Bogdan Ghiu însuşi, munca aceasta de echipă a fost revelatoare pentru o proprie „teorie” a traducerii, căci eseistul a declarat că, la capătul ei fiind, se gândeşte să scrie un mic volum de reflecţie asupra actului de traducere. În lumea globalizării, a spus el, vorbim de un alt rol al traducătorului – în speţă al traducătorului de ştiinţe umane –, unul ce implică multă responsabilitate: „noi răspundem pentru autorii traduşi – autori în viaţă, contemporani, de impact imediat – în faţa publicului”. Co-autorii volumului, traducătorii înşişi, au ţinut şi ei să vorbească despre „generozitatea” muncii de traducere în echipă, de profitul unei astfel de experienţe care duce la dialog şi coeziune de grup, de rolul formator pe care l-a reprezentat traducerea asistată de cei doi coordonatori experţi ai domeniilor din care s-a făcut selecţia de texte. Şi, evident, de necesitatea continuării acestui proiect de traducere. Din cuprins: Jean-Robert Armogathe • Georges Didi-Huberman • Marc Fumaroli • Pierre Hadot • Jean Greisch • Maurizio Gribaudi • Michel Henry • Jean-Luc Marion • Michele Riot-Sarcey • Pierre Rosanvallon • Zeev Sternhell. Selecţia volumelor din care au fost extrase fragmente reprezentative a urmărit să ilustreze direcţii şi autori francezi dintre cei mai influenţi, de la metafizică şi fenomenologie până la teoria democraţiei, trecând prin psihanaliză, istoria şi antropologia artei, istoria intelectuală şi istoria politică. Pentru cei interesaţi, a nu se rata. Bogdan Ghiu, Vlad Alexandrescu (coordonatori),
Ateliere ale modernității. Istorie intelectuală și filosofie franceză contemporană, Editura Polirom, Iaşi, 2013, 560 p. Traduceri, note şi prezentări de Andreea Maria Blaga, Dragoş Jipa, Alexandru Matei, Daniela Măriucuţa, Maria Măţel-Boatcă, Speranţa Sofia Milancovici, Andreea Raţiu, Mihaela Gabriela Stănică, Raluca Vârlan, Lucia Vişinescu
