Înmormântarea Evelinei are loc mâine, 23 aprilie, de Ziua Cărților pe care le-a iubit atât de mult. Este imposibil de înțeles și acceptat că Evelina nu mai e printre noi, că nu mai vine la ședințele de redacție veselă, vorbind tare, cu părul zburlit și tenișii băiețești, că nu ne mai povestește câte în lună și-n stele, că nu ne mai face să râdem și că nu ne mai ajută să descurcăm actele. Nu putem crede că n-o să-i mai găsim articolele în draft, că voi nu le veți mai citi, că n-o să ne mai contrazicem pe sensul unei cărți, pe nuanțele unui text sau film sau pe valoarea unui autor. Evelina era omul care credea sincer în ceea ce făcea, o persoană care muncea enorm fără să se plângă vreodată, care făcea lucrurile profesionist, cu pasiune și un imens entuziasm, cu implicare totală, un om care nu se supăra niciodată și, mai mult decât orice, o prietenă cu care puteai vorbi orice-ți trecea prin cap. Nu sunt multe lucruri de spus în astfel de momente absurde și dureroase. Evelina va rămâne vie în memoria și-n sufletele celor care au cunoscut-o, același om foarte frumos, bun și complicat.
“Dying Is an art, like everything else. I do it exceptionally well.” – Lady Lazarus de Sylvia Plath, o autoare care Evelinei îi plăcea foarte mult.
Echipa Bookaholic


RIP! ce s-a intamplat? accident, boala, crima?
ce importanță mai are asta acum?
are importanță, mr. kalm! n-am cunoscut-o (personal) dar o urmăream aici și mai ales la art – pur și simplu, mi-a plăcut cum gândește și ce face. nu ți se pare normal să mă intereseaze și ce/cum i s-a întîmplat?! adică, mai mult sau mai puțin, făcea parte din universul meu. e ca în cazul unui autor drag: vrei să știi cât mai multe despre el – inclusiv despre moartea lui.
și-acum… cu ar trebui să reacționez? după tine, probabil ar trebui să mă doară-n paișpe. ei, nu. noi, ăștia, câțiva, gândim altfel. nu-i momentul acum să detaliez.
evelina, dormi în pace!
Păcat. 🙁
Vom fi atenți, însă, și-ți vom cere părerea și de acum înainte, Evelina. Încă mai ai multe de spus.
Dumnezeu să aibă grijă de sufletul tău minunat!
Ce a patit?
Dumnezeu sa o odihneasca in pace…….De ce Dumnezeu ia la el oameni atit de frumosi, inteligenti si tineri?
Ce s-a intamplat, de ce a murit?
O mare pierdere 🙁
Să-i fie memoria binecuvântată…
Din pacate, a decis singura cand sa spuna stop…. Dumnezeu s-o ierte….
Iar pentru cei ce au iubit-o si vor s-o conduca pe ultimul sau drum, inmormantarea are loc maine, la ora 13, cimitirul Pantelimon (Ferma).
Nu am cunoscut-o pe Evelina, dar mi-as fi dorit sa cunosc un om minunat ca ea. Am simtit nevoia sa-i scriu, acum, prea tarziu.
Oamenii toţi vorbesc despre sufletul rătăcit al unei fete ieşit la plimbare
nesăbuit, sătul de anii sprinţari
ţintuind obositele mâini şi picioare
care-ar fi vrut, jinduit, să se-agaţe de-un trup – oarecare –
sau poate obosit de carcasele goale-n care scârţâia primăvara…
Şi-a lăsat trupul dormind şi-a pornit-o agale
prin ploaia smintită de flori
jucând şotron, lipindu-se de-un zid fără să-i înţeleagă răcoarea,
strecurându-se printre coperte închise
pierzându-se-n cerneala literelor fără pic de regret
(minutul nu va mai avea nicicând acelaşi număr de secunde)
deprinzându-se cu suflarea vântului în loc de suflarea-i…
Singur, nouă, trupul zvelt ne alunecă – mai uşor ca oricând –
de sub pleoape închise, afară
daca a fost decizia ei sa spuna stop atunci respect maxim