Bookaholic

Noaptea cărților deschise va însemna o instalație urbană din 3000 de cărți întinse pe Lipscani, cu ocazia Zilei Mondiale a Cărții, 23 aprilie 2013.

Comunicatul de presă spune așa:

“Ziarul „ring” si Editura Litera te invita marti, 23 aprilie, incepand cu ora 20:30, sa sarbatoresti Ziua Internationala a Cartii. Cu aceasta ocazie, trecatorii care se vor plimba pe Lipscani vor avea ocazia sa vada ceva unic in Romania, o alee plina cu peste 3000 carti, ce vor fi luminate cu ajutorul unor lanterne speciale dupa apusul soarelui.

Pe langa evenimentul in premiera in Romania, organizatorii au pregatit o surpriza de Ziua Intenationala a Cartii. Cele peste 3000 de carti oferite de editura Litera expuse pe strada Lipscani (la intersectia cu Str. Smardan), in Centrul Istoric, vor fi oferite gratuit tuturor trecatorilor. Acestia se vor putea plimba printre carti printr-un culoar special amenajat, le vor putea rasfoi si, bineinteles, vor putea pleca acasa cu o carte la alegere.

Va asteptam in numar cat mai mare sa luminam impreuna calea catre cultura!”

Bucurându-ne, ca oricine, de frumoasa inițiativă, nu putem să nu remarcăm însă – cu un pic de tristețe și cu un pic de cinism – cât de ușor se poate da cu stângul în dreptul, chiar și când intențiile sunt bune și onorabile.

Intenția ar fi în acest caz, deci, “sa luminam impreuna calea catre cultura”. Evenimentul împins lumii pe Facebook se numește “Vino să iei o carte gratis de Ziua Internațională a Cărții”. Luminatul căii spre cultură nu prea se înțelege bine însă cu noțiunea gratis. Pur și simplu nu fac parte din aceeași familie de cuvinte. Desigur, educația și cultura ar trebui să fie un drept, nu un bun de cumpărat, însă deviem puțin discuția.

Mesajul “vino și ia, e gratis!” o fi funcționând la promoții pentru ciocolată, detergent sau cașcaval, dar hai să fim puțin snobi și ipocriți în alegerea cuvintelor. Da, toată lumea vrea cărți “moca” (moka?), dar ce-ar fi dacă am împacheta asta ceva mai frumos, măcar de dragul imaginii culturii si literaturii, zilele astea aflate sub etichetele gratis, 2 la preț de 1 și all you can eat.

Să trecem însă la partea obscură a instalației de cărți luminoase. Întâmplarea face să urmărim de mult timp blogul unui grup de artiști urbani spanioli, specializați in instalații cu lumini. Și nu mică ne-a fost mirarea să recunoaștem chiar o fotografie de pe blogul lor drept afiș al acestei campanii.

 

Singura umbră de recunoaștere și trimitere la artistul original se află tainic sub formă de link către o unică fotografie pe cuvintele Noaptea Cărților Deschise.

Ne gândim că ar fi fost frumos să se menționeze (cu titlu de inspirație și sub semnul recunoștinței) și numele Luzinterruptus, și faptul că au făcut mai întâi experimentul la scară mică în 2010, sub un pod din New York, sub numele de “Literatură împotriva traficului”, iar a doua oară, la scară mare, în 2012, la Melbourne, când au întins pe stradă 10.000 de cărți:

Suntem siguri totuși că și varianta bucureșteană va fi minunat de văzut. Îndepărtăm gândul (un pic cinic, un pic trist) despre durata de viață a unor cărți gratis într-o civilizație obișnuită cu mocangeala (e gratis? vreau două!) și sperăm, idealist, ca nimeni să nu vrea până târziu în noapte vreo picătură din râul de cărți luminoase care va licări astăzi pe Lipscani și toată lumea să stea pe mal și să se minuneze de efectul magic al unei cărți deschise, cu licurici înăuntru.