Pe 25 mai începe unul dintre cele mai aşteptate festivaluri de teatru din România, cel de la Sibiu, comparabil, prin amploare, cu FNT. Pentru bookaholicii care se vor afla în Sibiu în următoarele zece zile – sau care se vor duce special pentru acest eveniment – am făcut o listă de recomandări cu spectacolele ce păstrează cel mai bine legătura dintre teatru şi literatură.

Gavriil Pinte (alături de Silviu Purcărete) este regizorul cu cele mai multe spectacole selectate la această ediţie, toate producţii ale Teatrul Naţional Radu Stanca Sibiu: Un tramvai numit Popescu şi Ispita Cioran pun în scenă un teatru poetic pur, ambele având ca loc de desfăşurare un tramvai, ce merge pe ruta Sibiu-Răşinari-retur. Chiar în prima zi de festival, iubitorii de Cioran – şi sunt sigură că sunt mulţi – au ocazia să întreprindă o călătorie poetică, emoţionantă, către locul de naştere al filosofului, pe care regizorul vrea să-l prezinte puţin altfel decât suntem obişnuiţi să-l privim, ca apologet al sinuciderii.

Pe aceeaşi rută, Gavriil Pinte ne invită, pe 26 mai, la o călătorie în lumea lui Cristi Popescu, poetul. În tramvaiul cu numărul 26, facem cunoştinţă cu familia lui Cristi, personaje pe care poetul le-a imortalizat aşa cum şi-ar fi dorit mereu să şi le amintească. Un spectacol trist, melancolic, pe texte din Arta Popescu, carte pe care sigur vei vrea s-o citeşti după ce cobori din tramvai.

Din călătoriile acestea cu iz atemporal, coborâm în lumea lui Shakespeare, tot cu Gavriil Pinte şi cu Visul unei nopţi de Shakespeare de George Banu, un spectacol ce are ca temă însăşi ideea de teatru: aspectele ce ţin de derizoriul său, dar şi de o trăire interioară specială, pe care doar această artă o poate provoca.

Rămânem în sfera Shakespeare, cu O furtună, în regia lui Silviu Purcărete, spectacol realizat cu actorii Teatrului Naţional Marin Sorescu, Craiova, şi care are o singură reprezentaţie în acest festival, pe 25 mai. Spaţiul este unul claustrant, sufocant, nici vorbă de deschiderea la care ne-am aştepta ştiind că acţiunea se desfăşoară pe o insulă. Un spectacol provocator, cu un Prospero faustian – Purcărete l-a distribuit în rolul lui Prospero pe Ilie Gheorghe, chiar Faust, din spectacolul cel mai îndrăzneţ din cariera regizorului (care poate fi văzut pe 27 mai) – şi cu o Mirandă jucată de Sorin Leoveanu, ce deţine dublu rol: Miranda-Caliban.

Pe 29 mai, un alt Shakespeare provocator va fi cel din Regele Lear, al lui Wu Hsing-kuo, care şi joacă toate rolurile. Un spectacol care s-a născut din experienţa de rătăcitor al lui Wu, care s-a considerat, la un moment dat, a fi un fel de rege Lear, tot timpul pe drumuri.

De neratat este şi Hoţul de oase (de pe 27 mai), după un text de Adam Rapp, romancier şi dramaturg american, în regia lui Radu Afrim, cu  Teatru 74. Un spectacol doar pentru iubitorii de „afrimisme”, evident, pentru că regăsim un Afrim de zile mari, jucându-se până la extrem cu posibilităţile limbajului.

Ne întoarcem la Purcărete, dar nu pe filieră faustică sau shakespeariană, ci pe o direcţie mai ancorată în realităţile actuale: este vorba despre un proiect realizat în parteneriat cu Festivalul de la Edinburgh: Călătoriile lui Gulliver. Exerciţii scenice inspirate din opera lui Jonathan Swift (26 mai), un spectacol în care temele cunoscute din Gulliver sunt perfect adaptate unui context contemporan.

Cei cărora le place literatura lui Matei Vişniec vor avea ocazia să vadă două spectacole inspirate după scrierile sale: Scrisori de dragoste către o prinţesă chineză, în regia lui Cristi Juncu, Teatrul Naţional Radu Stanca Sibiu (26 mai) şi Buzunarul cu pâine, în regia lui Patka Eva, Universitatea de Arte din Târgu Mureş, Atelierul de Creaţie, secţia Maghiară.

Pentru publicul român, care are rar ocazia să-l vadă pe Kafka pe scenă (deşi literatura absurdului nu suferă de o lipsă a transpunerii în teatru la noi – de pildă, Sfârşit de partidă de Beckett se poate vedea poate fi văzut la Bulandra, în stagiunea actuală), interesant va fi şi spectacolul Procesul, în regia lui Gernot Plass, TAG Theater Wien (29 mai). Plass, care nu doar regizor, ci şi actor şi muzician, nu este la prima sa încercare de revigorare a unor scrieri „clasice”, punând în scenă, cu succes, texte de Shakespeare.

Un spectacol tulburător este Jocuri în curtea din spate de Edna Mazya, autoare israeliană, în regia lui Bobi Pricop, producţie Teatrul Act şi UNATC (29 mai): o poveste în care graniţa dintre inocenţă şi vină nu mai este clar trasată şi în care, cel mai grav, copiii plătesc aspru pentru universul plin de prejudecăţi construit de adulţi.

Informații complete despre festival găsiți aici.

Foto: sibfest.ro, guardian.co.uk, teatrulact.ro

 

Silvia Dumitrache

critic literar și de teatru, asistent de regie, doctorand studii culturale, redactor Observator Cultural


Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *