Bookaholic

Ne petrecem din ce în ce mai mult timp pe internet şi avem impresia că tot ce ne trebuie se găseşte online şi că nimic nu poate fi mai bun decât acest mediu care abundă de informaţii. Ceea ce nu ne dăm seama este că expunerea la un astfel de mediu are şi efecte negative care ne influenţează modul în care gândim. Cartea lui Nicholas Carr, Superficialii. Efectele internetului asupra creierului uman, ne explică ce modificări se produc la nivel proceselor cognitive din pricina îndelungatei expuneri la bombardamentul multimedia specific mediului online.

Am fi tentaţi să credem că internetul este un instrument util, care ne ajută să găsim mai repede informaţiile de care avem nevoie, şi care nu operează niciun fel de modificări la nivelul percepţiei şi cogniţiei pentru că noi avem în continuare puterea de a discerne informaţiile la care avem acces. Într-adevăr, internetul şi sistemul său de hyperlink-uri stimulează activitatea cerebrală din lobii prefrontali, cei responsabili de luarea deciziilor. Însă tocmai marea încrengătură de hyperlink-uri și limbaje vizuale și auditive pe care fiecare pagină de web ne-o furnizează este responsabilă de diminuarea atenției, deci de diminuarea capacității de memorare.

Cred că nu sunt singura care are probleme în a citi cu atenție un text online. De cele mai multe ori, după cum constată și Carr, nici nu citesc fiecare cuvânt, ci analizez informația printr-o privire fugară, atitudine pe care nu o am niciodată atunci când mă aflu în fața unui text printat, a unei cărți. Internetul oferă atât de multe opțiuni, încât utilizatorul său nu mai reușește să aibă altă atitudine față de informație decât cea de a discerne dacă ea îi este utilă sau nu. Însă cât reținem din ceea ce citim online? Conform studiului lui Carr, cu cât suntem mai angrenați în multitasking și în deschiderea multor pagini, cu atât suntem mai departe de procesul de învățare și de memorare.

Carr explică motivele neurologice care stau în spatele unei astfel de reacții: procesul de învățare, care solicită memoria de lungă durată, are nevoie de repetiție și de o atenție sporită, ceea ce, în cazul comportamentului online, este nefiresc. Tocmai de aceea, chiar dacă pe termen scurt avem rezultate mai sporite folosind internetul, pe termen lung se transformă într-o pierdere care nu știm cât de ușor poate fi recuperată. Satisfacțiile oferite de internet sunt imediate, ele activează centrii recompensei, motiv pentru care ne și vine greu să ne distanțăm de mediul online. Însă legăturile neuronale devin puternice prin repetiție. Iar, dacă singurele repetiții la care avem acces sunt legate de mediul online, atunci celelalte moduri de a recepta lumea înconjurătoare se diminuează. Ne este mai greu să citim sau să îndeplinim cu succes o altă sarcină care necesită o atenție sporită și îndelungată. Iar acestea sunt primele semne ale faptului că, în interiorul creierului nostru, sunt operate modificări de durată.

Problema efectului internetului asupra creierului uman este atent dezbătută în studiul lui Carr. Este o carte cu o bibliografie amplă, care citează studiile multor neurologi și psihologi care au analizat comportamentul uman în timpul îndeplinirii unor sarcini diverse. Tocmai pentru că este o lucrare științifică ce folosește un limbaj accesibil oricui, vă recomand să citiți această carte care trage semnale de alarmă în privința schimbărilor pe care internetul le operează la nivelul creierului nostru. Deși este utopic să credem că ne putem debarasa total de acest instrument în epoca vitezei, când totul trebuie să fie ușor accesibil, putem înțelege mai bine ce se întâmplă cu noi, să explicăm multe dintre semnele de depresie pe care oamenii care folosesc prea mult timp computerele le manifestă și, mai ales, să luăm decizii referitoare la modul în care ne petrecem timpul liber.

O astfel de daună nu este iremediabilă, însă contrabalansarea conștientă a acestor efecte negative presupune, în primul rând, acceptarea existenței unei probleme și remedierea acesteia prin îndeplinirea zilnică a mai multor sarcini care să presupună o atenție sporită. Desigur, având în vedere faptul că este vorba de cel mai complicat organ al nostru, explicația este prea lungă pentru a prezenta interes în mediul virtual, așa că vă recomand să citiți cu atenție cartea.