Tag: elena vladareanu

Elena Vlădăreanu: „Habemus bebe este despre mine. Şi va fi un spectacol aşa cum sunt eu acum.“

Elena Vlădăreanu a dramatizat o experienţă esenţială pentru identitatea ei: cea de a fi şi artist şi mamă presată de urgenţe, sarcini, solicitări şi presiuni noi. Din ce a scris ar urma să iasă un spectacol de teatru care scutură, prin nişte întrebări tari, cîteva tabuuri legate de actul de a scrie, de transformările pe care le provoacă rolul de părinte şi de percepţiile înşelătoare pe care societatea ni le cam bagă pe gît. Citeşte tot articolul


Crowdfunding pentru producția spectacolului ”Habemus bebe” de Elena Vlădăreanu

 Asociaţia Art No More a început o campanie de crowdfunding pentru producţia spectacolului Habemus bebe de Elena Vlădăreanu, regia Robert Bălan. Este un performance despre experienţa maternităţii, despre condiţia femeii-artist, despre confuzie şi crize, despre identitate şi panică, despre limite, corp şi… nutriţie. Cele trei personaje sunt interpretate de actriţe care sunt şi mame la rândul lor. Premiera este programată pentru luna aprilie a acestui an. Citeşte tot articolul


Trenul amintirilor: ”Prima dată”, ultimul volum al seriei, coordonat de Laura Albulescu și Andra Matzal

Am tot auzit vorbindu-se despre colecția Prima dată de la Editura Art și am tot văzut cărțile pe rafturile librăriilor. Ba chiar am și cumpărat câteva volume (Primii mei blugi, Primul meu fum și Primul meu porno) cadou pentru câțiva prieteni. Însă acum a fost prima dată (puțin amuzant, nu?) când am citit un volum din această colecție. Și, nu știu cum s-a întâmplat, dar am ajuns direct la ultimul volum publicat. O întâmplare pe care o numesc acum fericită pentru că mi-a deschis apetitul pentru colecția Prima dată - care a luat și premiul pentru cea mai bună colecție la Gala Bun de Tipar în 2012 - așa cum mă îndoiesc că ar fi făcut-o unul dintre celelalte volume.  Citeşte tot articolul

Anchetă: Cinci poeți contemporani despre poetul național – Radu Vancu, Elena Vlădăreanu, Vlad L. Tăușance, Iulian Tănase și Răzvan Țupa

Astăzi, 15 ianuarie, se împlinesc 164 de ani de la nașterea poetului nostru național, orice ar însemna sintagma asta pentru fiecare dintre noi.Se vorbește acum foarte mult despre Mihai Eminescu, se ridică ode, se fac mărturisiri, se recită poezii sau se aduc critici. Așa că am profitat de ocazia aniversară și am invitat cinci poeți români contemporani să ne spună ce mai înseamnă Eminescu astăzi și ce experiențe personale au avut cu poezia lui. Am primit răspunsuri foarte diferite între ele, dar toate extrem de frumoase și de interesante. Citeşte tot articolul

Scriitoare cu copii. Patru poveşti – Ștefania Mihalache, Simona Popescu, Adina Rosetti, Elena Vlădăreanu

Nu zice nimeni că e uşor să scrii, nici să ai tot timpul din  lume. Nici să naşti nu e tocmai floare la ureche, aşa zic femeile care au făcut-o. Cum e atunci să vrei să scrii când timpul tău curge către altcineva, iar corpul ţi-e epuizat? Ce se întîmplă cînd nu mai dormi, cînd nu mai mănînci, cînd ce e în jurul tău pare brusc din cu totul altă lume? Citeşte tot articolul

Veronica Niculescu: “Eu cred în individ şi în individual – şi nu doar în privinţa literaturii”.

M-am gândit că cel mai potrivit mărțișor pe care l-aș putea oferi cititoarelor în acest început de primăvară ar fi un text cu și despre femei. Așa încât am provocat-o la o discuție pe scriitoarea și traducătoarea Veronica Niculescu, autoarea unor volume de proză precum “Adeb”, “Orchestra portocalie”, “Basmul Prinţesei Repede-Repede” (împreună cu poetul Emil Brumaru), “Roşu, roşu, catifea”, dar și a unor traduceri din Vladimir Nabokov (“Ochiul”, “Disperare”, “Originalul Laurei” etc.) și din Samuel Beckett (proza scurtă și romanele "Murphy", "Watt" şi "Vis cu femei frumoase şi nu prea"). Aceasta ne-a vorbit deschis despre ce înseamnă pentru ea categoriile literare, despre personaje feminine și scriitoare preferate, dar și despre pasageri fantomatici și poienițe însorite :). Citeşte tot articolul