Tag: d h lawrence

Ce e nou în lumea cărții din România: aniversări Humanitas și Polirom, Târgul de Carte de la Ierusalim, Matei Vișniec la București și multe altele

Săptămâna care tocmai se încheie a fost una excelentă atât din punct de vedere al veștilor din lumea cărții din România, cât și datorită noutăților editoriale incitante care au apărut. Citim, de data aceasta, despre participarea României la Târgul Internațional de Carte de la Ierusalim, despre evenimentele la care participă scriitorul Matei Vișniec săptămâna viitoare, la București, în calitate de câștigător al Premiului literar „Augustin Frățilă” - romanul anului 2013, despre Concursul Național „Ion Creangă” de creație literară, despre editurile Humanitas și Polirom care aniversează, luna aceasta, 25, respectiv 20 de ani de existență și despre multe altele, pe care vă invit să le descoperiți în cele ce urmează.  Citeşte tot articolul

Cum să devii un om viu / “Ochiul cosmologic”, de Henry Miller

În “Ochiul cosmologic” - carte apărută vara aceasta la Polirom – Henry Miller scrie cu o sinceritate violentă despre lucruri care-l incită: de la filme controversate precum “L'Âge d'Or”, al lui Luis Buñuel și Salvador Dalí sau “Extase”, al lui Gustav Machatý și până la “Hamlet”-ul lui Shakespeare, podul Brooklyn, suprarealism, New York. O face permanent în comparație cu lucruri care îl scandalizează, contrast care ghidează cititorul prin aparentul labirint de fraze și idei ce alcătuiesc cartea și care pune mai bine în lumină argumentele scriitorului pentru un lucru sau altul. Citeşte tot articolul


Ultimele cuvinte lumești ale 20 de scriitori

Viețile scriitorilor au reprezentat întotdeauna un punct de interes pentru fanii lor. De la picanterii sexuale la cum scriu, cum arată pe plajă, ce recomandări de lecturi ne fac, ce au în dormitoarele lor, cum au murit și multe altele, suntem, vrem-nu vrem, curioși. Deși subiectul de astăzi vă poate părea cam întunecat, trebuie să recunoașteți că ultimele cuvinte rostite de scriitori înainte de moarte sunt extrem de relevante fie pentru opera lor, fie pentru personalitatea acestora. Și, cum moartea este o temă recurentă și una dintre fricile, obsesiile cele mai mari ale artiștilor, respectiv scriitorilor, nu puteam să o ignorăm, fiind atât de încărcată de sens. Citeşte tot articolul

Lupta pentru libertate: Fata pierdută, de D.H. Lawrence

Iubitorii de literatură clasică se pot bucura de apariția volumului Fata pierdută, poate cel mai accesibil roman al lui D.H. Lawrence. Pasiunea lui Lawrence pentru psihanaliză și teoria lui potrivit căreia simțurile au întâietate și omenirea a ajuns în punctul în care trebuie să se reîntoarcă spre atavism pentru a se revitaliza sunt două dintre cele mai puternic conturate teme ale cărții. Ca și în celelalte romane ale sale, și aici Lawrence reușește să facă praf, cu ironie și foarte mult umor, teoriile referitoare la moralitatea castă și la absoluta nevoie de interzicere a iubirii libere. Citeşte tot articolul

Acei scriitori minunaţi şi bolile lor necruţătoare

Zilele trecute citeam cu regret un articol despre autorul Gabriel Garcia Marquez, in vârstă de 85 de ani, care a avut acum câţiva ani cancer limfatic şi care acum suferă de demenţă senilă, aşa cum mărturiseşte fratele său, precizând şi faptul că boala este genetică în familia Marquez şi că ar putea să fi fost accelerată de tratamentul împotriva cancerului. Cu părere de rău pentru tăcerea care pare că s-a abătut permanent peste hârtiile de pe masa de lucru a lui Gabo, dar cu conştiinţa faptului că, vorba poetului, "cu-o moarte toţi suntem datori", azi ne-am documentat despre diversele maladii de care au suferit scriitori celebri - unele celebre şi clasice la rândul lor: sifilis, tuberculoză, pneumonie, altele meschine şi necruţătoare: Alzheimer, demenţă, schizofrenie, tulburări bipolare, depresii (care i-au împins pe mulţi la sinucidere). Citeşte tot articolul

13 romane celebre supuse cenzurii

Istoria cenzurii literare merge departe în trecut, până undeva în Evul Mediu. Biserica Catolică stipulează o serie de publicaţii care au fost interzise congregațiilor sale încă din vremuri străvechi până în 1966.

Legea Campbell din Marea Britanie, care datează din 1857, a fost un decret care definea obscenitatea și imoralitatea în literatură şi impunea cenzura în funcţie de anumite criterii. Ok, vorbim de epoca Victoriană aici, însă legea respectivă a creat un precedent pentru legile de gen care au venit în secolul XX inclusiv în SUA. Legea Campbell a rămas intactă preţ de aproape 100 de ani când a fost schimbată şi astfel au reuşit să reintre în atenţia cititorilor romane celebre, precum "Amantul doamnei Chatterley", care au făcut furori în prima jumătate a secolului trecut, însă supuse cenzurii.

Citeşte tot articolul