
Nu e ca la televizor, despre „Noaptea de gardă”, de Ionelia Cristea
Nu aș putea să dau un motiv întemeiat, însă de câțiva ani (cam de când am terminat de mers pe la școli), nu am mai citit poezie decât sporadic și, în principiu, mai mult fragmente din clasici. Mi se pare foarte greu să vorbești despre poezie și, în general, poezia trezește în mine sentimente și trăiri profunde pe care nu mă simt mereu pregătită să le trăiesc. Cum ar veni, cam evit poezia și tocmai de asta m-am hotărât să fac ceva în privința asta. Citeşte tot articolul













